Cei peste 600 de semnatari ai petiției elaborată de Startupprojects.ro pentru modificarea grilei de evaluare din cadrul programului Start-up Nation 2018 își văd eforturile încununate de succes. Astăzi, 16 octombrie, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a publicat varianta revizuită a grilei de evaluare pentru Programul Start-up Nation 2018, variantă care ține cont de majoritatea observațiilor cuprinse în petiție.
Cu toate că noua grilă se dovedește mai bună decât varianta publicată inițial, este departe de a fi perfectă, excluzând de la finanțare cele mai mari centre universitare din România, București, cu zona arondată Ilfov, și Cluj, încurajând, în același timp, crearea artificială a unui număr nesustenabil de locuri de muncă în scopul obținerii finanțării.
Salutăm intenția Ministerului de a renunța la aplicarea principiului ”primul venit, primul servit” și de a organiza un apel competitiv de proiecte, prin care se încurajează performanțele și inovația. Apreciem faptul că Ministerul a înțeles numeroasele argumente înaintate de Startupprojects.ro împotriva introducerii acestui criteriu, în contextul în care am pus în evidență efectele devastatoare pe care le-ar fi avut asupra Programului Start-up Nation 2018.
Apreciem, de asemenea, punctarea suplimentară a industriilor creative (inclusiv IT), acestea fiind, în prezent, pe picior de egalitate cu producția și serviciile. Toate argumentele din petiție, prin care subliniam importanța încurajării domeniilor de activitate pentru care România este competitivă, rămân valabile! Prin acordarea unui punctaj egal serviciilor, sunt practic descurajate activitățile ce aduc plus valoare economiei naționale, concentrate în jurul producției și industriilor creative.
Dorim să subliniem din nou importanța departajării activităților eligibile prin Program în conformitate cu strategiile și directivele naționale și europene, așa cum s-a întâmplat în ediția din 2017, unde producția și IT-ul primeau 40 p, urmate de industrii creative – 35 p, servicii, 30 p, comerț și alte activități – 25 p. Înțelegem dorința Ministerului de a finanța afaceri din mai multe domenii, dar modalitatea de a obține acest rezultat nu o constituie grila actualizată propusă, aceasta având potențialul de a crea efecte nedorite, între care acela de a încuraja finanțarea unor afaceri nesustenabile din prisma numărului de locuri de muncă.
Din păcate, constatăm insistența Ministerului de a păstra criteriul de evaluare ce va avea cel mai devastator efect asupra Programului, respectiv Densitatea IMM. În ciuda insistențelor consultanților, a semnatarilor petiției noastre și a mediului de afaceri, se pare că Ministerul preferă în continuare să aducă în aceeași competiție Start-up Nation cu programe finanțate din fonduri europene, precum POR, POCU, POC, fără să aibă în vedere asigurarea unei complementarități.
Ministerul preferă să omită din analiză rata de supraviețuire a afacerilor din zonele cu o concentrație mai mică a IMM-urilor și să descurajeze inițiativele antreprenoriale în principalele centre universitare din țară – București și Cluj-Napoca. Nu credem că obiectivul actualului Guvern constă doar înființarea de firme, ci în înființarea de IMM-uri competitive și sustenabile. În acest sens, programul nu face altceva decât să dezavantajeze, sau chiar să excludă din competiție, tinerii, posibilii antreprenori din aceste zone, pe cei care ar putea constitui motoarele dezvoltării tehnologice și antreprenoriale din România. Vor fi excluse de la finanțare afaceri cu potențial de multiplicare și cu potențial de a crește economia României. O afacere într-o zonă dezvoltată are mai multe șanse de a fi profitabilă și sustenabilă.
Salutăm clarificarea perioadei luată în calcul pentru punctarea criteriului ce vizează calitatea de acționar unic/administrator în cadrul unei societăți insolvente sau falimentară – respectiv 2013-2017.
Cu regret, observăm însă criteriile de departajare în caz de punctaj egal, care pornesc de la numărul de locuri de muncă ce urmează să fie create în cadrul programului, fapt ce va încuraja afacerile nesustenabile, create în mod artificial pentru obținerea finanțării. În urma analizei ediției din 2017 a Programului, Ministerul ar trebui să poată să coreleze informațiile privind rata de renunțare la proiecte cu numărul de locuri de muncă asumat prin planul de afaceri și, în anii ce urmează, cu rata de supraviețuire a acestora.
Având în vedere faptul că România se confruntă în prezent cu o gravă lipsă de forță de muncă și că numărul mediu de angajați la nivel național în cadrul unui IMM este de 2.9 (conform unui studiu KeysFin la nivelul anului 2016), considerăm drept nesustenabile afacerile ce prevăd un număr foarte mare de angajați doar în scopul obținerii finanțării. Reiterând cele anterioare, considerăm că misiunea Ministerului este să prevină încurajarea finanțării unor afaceri cu risc de nereușită datorat asumării unor angajamente suprarealiste. Coroborat cu faptul că se încurajează ca aplicanții la acest program să fie preponderent persoane care nu au mai avut afaceri în domeniul pe care aplică în ultimul an, viitorii beneficiari nu ar deține experiența necesară pentru a înțelege cât de greu poate fi să susții un număr ridicat de locuri de muncă într-o companie aflată la început de drum. Tocmai de aceea, solicităm Ministerului să revină asupra criteriilor de departajare pentru a descuraja aplicanții să își asume mai mult decât este plauzibil, fie prin modificarea importanței criteriilor, eventual punerea pe primul loc a criteriului privind ponderea exactă a echipamentelor, fie prin adăugarea unei evaluări/verificări calitative a sustenabilității planurilor.
Cu stimă,
Andreea Szabo – Project Manager – startupprojects.ro, [email protected]
Alina Anton – Project Manager – startupprojects.ro, [email protected]
