logo start up projects

Propunerile Ministerului de modificare a Start up Nation 2018 – Critici si observatii

Stiri

Prezentul document a fost inițiat și redactat de către startupprojects.ro și este susținut de firme de consultanță ce au contribuit la buna implementare a unui număr semnificativ de proiecte din ediția start up nation 2017, dar și de potențiali beneficiari și aplicanți.

Prezentul Memoriu a fost conceput în baza experienței practice de peste 8 ani în scrierea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile ale fondatoarelor Startupprojects.ro și ține cont de dezbaterea publică generată de publicarea spre consultare a Proiectului Ordonanței de Urgență în social media și în rândul consultanților.

În urma revizuirii scrisorii deschise inițiale, înaintată de către startupprojects.ro, a sesiunilor de consultare publică inițiate de către Minister cu aproximativ 40 de firme de consultanță, a reuniunii Comitetului Consultativ pentru Dezvoltare IMM, Ministerul a publicat în data de 16.10.2018 o variantă actualizată a Proiectului de modificare a Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea OUG 10/2017. Actuala versiune avansată de către Minister, deși pare a fi ținut cont de recomandările firmelor de consultanță, prin renunțarea la criteriul de departajare „primul venit – primul servit” și acordarea unui punctaj mai mare pentru industrii creative și IT, în realitate conține modificări care nu rezolvă principalele probleme semnalate și care pun în pericol sustenabilitatea și succesul programului. Documentul propus este în continuare incomplet și neînsoțit de documente suport (lista codurilor CAEN eligibile și clarificarea criteriului densitate IMM).  

Consecințele modificărilor propuse de către Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat vor îndepărta Programul de obiectivele inițiale, vor conduce la finanțarea unor start-up-uri cu angajamente nesustenabile și vor încuraja înființarea de firme în detrimentul creării și dezvoltării unor afaceri sustenabile în domeniile de activitate în care România este competitivă.

Atragem atenția asupra faptului că potrivit Programului de Convergență 2018-2021 al Guvernului României, din aprilie 2018, dificultățile întâmpinate în creșterea ratei de absorbție au multiple cauze, între care se numără și modificările repetate ale ghidurilor solicitantului și ale procedurilor de finanțare și solicităm pe această cale ca MMACA să dea dovadă de consecvență, predictibilitate, credibilitate a demersurilor propuse și să analizeze modificările propuse în detaliu.

Solicităm pe această cale, pentru claritate, ca în conformitate cu Articolul 7 al Legii nr. 52/2003 , alineatul (2),  MMACA să însoțească proiectul de act normativ supus dezbaterii publice de o notă de fundamentare, o expunere de motive privind necesitatea adoptării actului de modificarea a OUG nr 10/2017. Documentul este menit să reglementeze  desfășurarea start up nation, începând cu sesiunea din anul 2018, în condițiile în care au mai rămas puțin peste 2 luni până la finele anului. Considerăm că, în spiritul dezbaterii publice și pentru a putea explica mai bine mediului de afaceri modificările propuse, se impune ca Ministerul să ofere argumente privind beneficiile modificărilor propuse în detrimentul actului normativ deja în vigoare și să clarifice schimbarea de paradigmă a obiectivelor urmărite prin program.

Facem apel către factorii decizionali pentru păstrarea esenței start up nation, consecvență și asumare a răspunderii pentru declarațiile publice făcute în perioada anterioară publicării proiectului de OUG. Solicităm ca Ministerul să țină cont de opiniile mediului de afaceri, a beneficiarilor și a consultanților, întrucât documentele emise sunt încă în perioada de consultare publică.

Motivele pentru care solicităm modificarea versiunii actualizate de OUG și a celorlalte documente sunt explicate, în cadrul unui memoriu justificativ, prezentat în manieră restrânsă în prima parte a documentului, urmat de întreaga argumentare în partea de încheiere.

Cu stimă,

Andreea Szabo – Project Manager – startupprojects.ro, [email protected]

Alina Anton – Project Manager – startupprojects.ro, [email protected]

MEMORIU – Nu permiteți ca start up nation 2018 să își piardă esența!

Având în vedere că:

  • Până la data de 30.09.2018 Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat nu a lansat programul start up nation 2018, acest demers fiind preconizat în vara anului 2018, fără modificări substanțiale, potrivit declarațiilor publice ale reprezentanților Ministerului;
  • La data de 01.10.2018, MMACA a publicat spre dezbatere Proiectul Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 10/2017 privind stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare în vederea pregătirii deschiderii apelului de proiecte pentru programul start up nation 2018;
  • La data de 06.10.2018 Startupprojects.ro a avansat MMACA Scrisoarea deschisă Nu permiteți ca start up nation 2018 să își piardă esența!, însoțită de o petiție online semnată de sute de potențiali beneficiari ai Programului;
  • La data de 16.10.2018 MMACA a publicat o variantă actualizată a Proiectului de modificare a Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea OUG 10/2017;
  • La data de 19.10.2018 MMACA a publicat spre dezbatere Proiectul Procedurii de Implementare a programului start up nation 2018;
  • La data de 22.10.2018 MMACA a publicat spre dezbatere Proiectul Ghidului solicitantului start up nation 2018;

Expunere de motive privind redactarea prezentului Memoriu:

  1. Prezentul document vine drept răspuns la invitația pentru dialog inițiată de către MMACA, în sprijinul derulării sesiunilor Programului start up nation din perioada 2018-2020;
  2. Având în vedere numeroasele discuții/afirmații/opinii/observații ale unor potențiali beneficiar și ale mai multor consultanți din piață, publicate în social media sau transmise către Startupprojects.ro privind documentele publicate, am sintetizat și inclus în acest Memoriu principalele puncte nevralgice;
  3. Firmele de consultanță au rolul de interfață între clienții lor – potențiali beneficiari ai Programului start up nation, reprezentanți ai mediului de afaceri și MMACA. Considerăm că este de datoria noastră să le reprezentăm acestora interesele și să înaintăm Ministerului propuneri ce să aibă în vedere perspectiva lor, a mediului de afaceri și să scoatem în evidență dificultățile generate de aceste modificări în procesul de depunere și implementare a proiectelor. În același timp înțelegem că obiectivul programelor de finanțare este acela de a dezvolta România per ansamblu, la fel cum înțelegem și obiectivele strategice de dezvoltare economică și socială a României. Documentele prezentate spre consultare ridică o serie de probleme, riscuri sau/și conțin o serie de contradicții care trebuie supuse atenției MMACA în vederea remedierii;

I. Rezumatul principalelor probleme identificate, definirea lor și propuneri de remediere

A. Observații privind documentul UPDATE PROIECTUL ORDONANŢEI DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare

Varianta actualizată a Propunerii de OUG pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2017 a remediat câteva dintre aspectele negative subliniate de către noi în prima scrisoare deschisă înaintată către Minister în data de 6 octombrie 2018. Cu toate acestea apreciem că au fost menținute aspecte ce provoacă probleme în implementare și în etapa de sustenabilitate a proiectelor.

Problemă identificată:

1. Schimbarea priorităților Programului / Lipsa de corelare a obiectivelor Programului cu strategiile naționale și europene de dezvoltare / Îndepărtarea de la prioritățile de dezvoltare ale României – Asociate criteriului de evaluare A

Scurtă descriere:

În noua varianta MMACA propune un punctaj egal între activitățile de PRODUCȚIE, SERVICII, INCLUSIV INDUSTRII CREATIVE, acordând un punctaj inferior codurilor CAEN din sfera COMERȚULUI ȘI A ALTOR ACTIVITĂȚI.

Punerea pe picior de egalitate a activităților de producție, servicii și industrii creative nu are nicio fundamentare logică, strategică în linie cu direcțiile de dezvoltare economică a României, obiectivele Programului și realitatea economică a sectorului IMM românesc.

Lipsa diferențierii între cele 3 domenii de activitate contravine principalelor strategii naționale și europene, directive și recomandări ale Comisiei Europene, amintite în textul primei scrisori deschise, alături de explicații ample cu privire la efectele dăunătoare pe care această modificare le atrage.

Riscuri implicate/Probleme pe care modificările le provoacă

  1. Având în vedere interesul României de a urma calea europeană, absența unor stimulente din partea statului de a încuraja domeniile cu potențial de a aduce valoare adăugată și de a genera creștere economică, țara va rămâne eminamente o țară axată pe consum.
  2. Nevoile de finanțare ale societăților ce își desfășoară activitatea în domeniul producției nu pot fi echivalate cu cele din servicii, așa cum nici riscurile asociate activității de producție nu sunt comparabile cu cele ale activităților de servicii.
  3. Având în vedere interesul Ministerului de a dezvolta zonele mai defavorizate ale țării, prioritar pentru astfel de zone ar fi dezvoltarea de firme axate pe PRODUCȚIE, care vor putea susține ulterior și zona de servicii oferite populației. O afacere în producție generează pe orizontală locuri de muncă și bunăstare economică!
  4. Dezvoltarea unei afaceri în producție implică mult mai multe provocări în termeni de piață de desfacere, acces la resurse și clientelă.

Propuneri de soluționare/remediere

Menținerea grilei de evaluare prevăzute în OUG 10/2017 care a stat la baza ediției Start up Nation 2017, care și-a demonstrat deja viabilitatea și a făcut din Program un succes.

Este obligatorie existența unei minime diferențieri între Producție și Servicii, iar acest lucru este posibil doar prin modificarea grilei de punctaj, sau a criteriilor de departajare în caz de punctaj egal – ce să încurajeze producția.

În acest sens, ar fi posibile două modificări ale grilei:

  • departajarea cu 5 puncte între producție și servicii
  • Includerea, ca prim criteriu de departajare în caz de punctaj egal domeniul de activitate pentru care se aplică – activitățile de producție având prioritate.                                           

2. Criteriul Densității IMM-urilor C1 și 2

Scurtă descriere

Prin noua grilă de evaluare a proiectelor propusă MMACA propune introducerea unui nou criteriu al densității IMM-urilui, județele cu o densitate mai mică de 4/100 de locuitori urmând să obțină punctajul maxim. Analizând Anexa 1 DENISTATEA IMM-urilor la nivel județean, rezultă că sunt excluse de la finanțare (prin depunctare), principalele centre universitare ale României: București, Ilfov și județul Cluj.

Riscuri implicate/Probleme pe care modificările le provoacă

  • Lipsa clarității criteriului și a diferențierii între sediu social – loc de implementare;
  • Se depunctează județele în care afacerile ar avea șanse de reușită și astfel banii publici să fie cheltuiți în mod eficient;
  • Acest criteriu contravine principiului de complementaritate a alocării fondurilor publice deoarece există programe finanțate din fonduri europene care au drept scop reducerea decalajelor între zonele de dezvoltare ale României și schimbă complet argumentele ce au stat la baza fundamentării OUG 10/2017;
  • Limitează posibilitatea de a recupera decalajul localităților mai puțin dezvoltate din județele depunctate (ex. în județul Cluj există unele dintre cele mai slab dezvoltate localități din România);
  • Descurajează tinerii de la a aplica, cei mai mulți fiind colocați în marile centre universitare;
  • Încurajează abordarea unor soluții adiacente, de „mascare” a criteriului prin mutarea temporară a sediului social/locației de implementare în județe bine punctate;
  • Corelat cu alocarea unui punctaj maxim pentru servicii, criteriu densitate IMM devine în realitate un non-criteriu de evaluare, pentru că aceste activități pot fi localizate din punct de vedere administrativ (sediu social și/sau punct de lucru) oriunde, iar activitatea să fie desfășurată din zonele depunctate;
  • Scade încrederea în Program și predictibilitatea activităților MMACA întrucât oficialii Ministerului au declarat în ultimele luni că nu vor modifica grila de evaluare a Programului. În baza acestor declarații au fost deja înființate mii de firme doritoare să aplice la program, pe care această decizie de ultim moment le prejudiciază semnificativ.
  • Așa cum rezultă și din analiza PESTLE – FACTORI POLITICI, din cadrul Planului Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Schimbările politice frecvente la nivel guvernamental vor conduce la incertitudinea direcțiilor strategice, prelungirea proceselor decizionale, eforturi nefructificate. Acestea pot fi contracarate prin Asumarea politică transpartinică a priorităților naționale Bugetarea multianuală pe programe

Propuneri de soluționare/remediere

  1. Menținerea grilei de evaluare prevăzute în OUG 10/2017 care a stat la baza ediției Start up Nation 2017, care și-a demonstrat deja viabilitatea și a făcut din Program un succes. În paralel, poate fi demarată etapa de analiză aprofundată cu privire la impactul includerii acestui criteriu în cadrul sesiunii Start up Nation 2019. Demersurile de acest gen trebuie supuse unei etape de consultări publice considerabile, ce nu pot fi derulate în cursul unei luni.
  2. Pentru că înțelegem în același timp dorința Ministerului de a încuraja trezirea spiritului antreprenorial în alte județe ale țării mai puțin dezvoltate, propunem și o soluție alternativă care să echilibreze situația și să ofere totuși șanse reale de a obține finanțarea și pentru cei din București/Ilfov/ Cluj.

În acest sens, se poate introduce un singur criteriu C – Densitate IMM/100 locuitori <4 ce să poată obține 5 puncte. Astfel, se echilibrează întreaga grilă de evaluare și pot intra la finanțare o varietate de proiecte cu punctaje diferite, stimulând competiția și încrederea în program.

Adăugând criteriul densității IMM la grila de evaluare de anul trecut, se vor obține numeroase variații ale punctajelor și se va preîntâmpina crearea, în mod artificial a unor disparități

  • Proiectele din domeniul producției din județele cu o densitate mai mică de 4 IMM/100 de locuitori – vor putea obține maxim 100 puncte
  • Proiectele din domeniul producției din județele cu o densitate mai mare de 4 IMM/100 de locuitori – vor putea obține maxim 95 puncte
  • Proiectele din domeniul serviciilor din județele cu o densitate mai mică de 4 IMM/100 de locuitori – vor putea obține maxim 95 puncte
  • Proiectele din domeniul serviciilor din județele cu o densitate mai mare de 4 IMM/100 de locuitori – vor putea obține maxim 90 puncte

Se remarcă astfel echilibrarea substanțială a grilei de evaluare, prioritate având în continuare activitățile derulare în județele cu o densitate mică a IMM-urilor, acordându-le în același timp o șansă de a obține finanțarea și celor ce nu pot obține punctaj.

  1. Eliminarea criteriului densității IMM din grila de evaluare și transformarea acestuia într-un criteriu de departajare în caz de punctaj egal. Astfel, în caz de punctaj egal, prioritate ar avea afacerile dintr-o zonă cu o concentrație mică de IMM/100 de locuitori.

3. Punctajul alocat procentului echipamentelor tehnologice din valoarea totală a planului de afaceri (Criteriul D)

Scurtă descriere

Varianta propusă de MMACA oferă doar 10 puncte proiectelor care aleg să investească 60% din suma alocată în echipamente.

Riscuri implicate/Probleme pe care modificările le provoacă

  • Punctajul propus de doar 10 puncte poate da șansa finanțării unor afaceri fără niciun fel de echipamente – investiții în spațiu de lucru sau în mașini.
  • Este inechitabilă depunctarea mai drastică a județelor cu densitate mare a IMM decât a proiectelor care nu investesc în echipamente tehnologice.

Propuneri de soluționare/remediere

  1. Menținerea grilei de evaluare prevăzute în OUG 10/2017 care a stat la baza ediției Start up Nation 2017, care și-a demonstrat deja viabilitatea și a făcut din Program un succes. În paralel, poate fi demarată etapa de analiză aprofundată cu privire la impactul includerii acestui criteriu în cadrul sesiunii Start up Nation 2019.
  2. Creșterea punctajului criteriului D la cel puțin 20 puncte pentru D1 și 15 puncte pentru D2 prin diminuarea punctajului pentru Criteriul E sau criteriul C1  întrucât programul trebuie să urmărească încurajarea investiției în echipamente tehnologice și software care au un impact pozitiv asupra oricărei afaceri, fiind un element de competitivitate și, în același timp, în cazul unui eșec antreprenorial, oferă statului premisele de a recupera investiția.

4. Calitatea de acționar unic/administrator în cadrul unei societăți insolvente sau falimentare (Criteriul E1)

Scurtă descriere

Ultimul criteriu, nou introdus în grila de evaluare pentru start up nation 2018, se referă la calitatea de administrator sau asociat unic într-o societate comercială care a fost declarată în insolvență sau faliment, calitate ce atrage după sine o depunctare majoră, față de alți competitori.

Criteriul de evaluare afectează un procent neglijabil din potențialii antreprenori ce doresc să aplice la start up nation și nu aduce nici un fel de valoare adăugată Programului.

Riscuri implicate/Probleme pe care modificările le provoacă

  • Acest criteriu contravine strategiilor europene în domeniu care susțin  a doua șansă pentru cei care au dat faliment sau au intrat în insolvență considerând că aceștia în următoarele afaceri au mai mult succes;
  • Planul Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, susține: ”Față de alte companii similare din UE, IMM-urile din România au o rată de supraviețuire a start-up-urilor mult mai scăzută: 75% din start-up-uri nu trec de primul an, în timp ce aproximativ 60% nu supraviețuiesc celui de-al doilea an de activitate. Tocmai de aceea subiecte precum falimentul (și „reabilitarea”), și mai ales „ a doua șansă” sunt extrem de importante pentru a sprijini antreprenoriatul local.
  • Criteriul nu este clar definit și trebuie clarificat, întrucât poate însemna că oricine a avut calitatea de asociat unic/administrator la un moment dat într-o companie va fi sancționat, chiar dacă poate compania a dat faliment după momentul ieșirii asociatului sau a administratorului din firmă; de asemenea, este ilogică limitarea doar la calitatea de asociat unic; este de neînțeles de ce criteriul face referire doar la perioada 2013- 2017 și nu și la anul 2018;
  • Criteriul nu aduce plusvaloare competitivității programului, și nu se justifică punctajul mare acordat.

Propuneri de soluționare/remediere

  1. Menținerea grilei de evaluare prevăzute în OUG 10/2017 care a stat la baza ediției Start up Nation 2017, care și-a demonstrat deja viabilitatea și a făcut din Program un succes. În paralel, poate fi demarată etapa de analiză aprofundată cu privire la impactul includerii acestui criteriu în cadrul sesiunii Start up Nation 2019.
  2. Clarificarea criteriului și eventuala limitare a acestuia la persoanele care au fost asociați/administratori în cadrul unei societăți în insolvență sau faliment într-un interval predeterminat de timp (ex: ultimii 3-5 ani, inclusiv 2018), împotriva cărora au fost inițiate acțiuni de ordin penal din motive de suspiciune de săvârșire de ilegalități.
  3. Diminuarea punctajului aferent acestui criteriu.

5. Criteriile de departajare în caz de punctaj egal

Scurtă descriere

În caz de punctaj egal se propun ca și criterii de departajare în ordinea importanței:

  • Numărul de locuri de muncă nou create
  • Numărul de locuri de muncă create pentru persoane din categoriile țintă
  • Punctajul acordat pentru ponderea echipamentelor
  • Data și ora înscrierii în program.

Riscuri implicate/Probleme pe care modificările le provoacă

Având în vedere faptul că în acest moment grila de evaluare este foarte neechilibrată și crează premisele obținerii unui punctaj egal pentru zeci de mii de proiecte, această departajare poate să încurajeze viitorilor antreprenori să creeze cât mai multe locuri de muncă din dorința de a câștiga finanțarea.

România se confruntă în prezent cu o gravă lipsă de forță de muncă, numărul mediu de angajați la nivel național în cadrul unui IMM este de 2.9 angajați (conform unui studiu KeysFin la nivelul anului 2016), motiv pentru care considerăm drept nesustenabile afacerile ce prevăd un număr foarte mare de angajați doar în scopul obținerii finanțării.  Un număr mare de angajați poate face imposibilă înlocuirea în termen de 30 de zile a angajatului care pleacă din firmă, sau intră în concediu maternal/paternal, sau este dat afară concediat pe motive de slabă performanță.

Propuneri de soluționare/remediere

  1. Propunem re-echilibrarea întregii grile de evaluare pentru a scădea importanța criteriilor de departajare;
  2. Regândirea criteriilor de departajare pentru a oferi șanse mai multor afaceri de a fi finanțate și a limita riscul finanțării a mii de start-up-uri cu peste 3 salariați (situație foarte probabilă, cu efecte devastatoare asupra rezultatelor din perioada de monitorizare a proiectelor)

O variantă de noi criterii de departajare:

  • Ponderea valorii echipamentelor tehnologice și software din valoarea totală eligibilă a proiectului. (în ordinea % pe fiecare aplicant).

Din experiența practică, beneficiarii sunt tentați să investească puțin peste limitele impuse de către punctaj în echipamente. Creșterea procentului în echipamente nu va aduce niciun prejudiciu programului și crează premisele depunerii unui număr mare de proiecte tehnologizate.

  • Numărul de locuri de muncă create din categoriile defavorizate/ absolvenți după 2012/ șomeri.

În practică cei care crează locuri de muncă doar pentru a obține finanțarea, sunt reticenți să își asume un număr mare de persoane din aceste categorii și astfel, acest criteriu va fi analizat mai în detaliu de către aplicanți.

  • Activitatea pentru care se accesează programul.
  • Data și ora înscrierii în program.

 

A.1 Propuneri de noi variante de grilă de evaluare

Având în vedere cele de mai sus, în eventualitatea în care MMACA nu va dispune renunțarea la demersul de a modifica OUG 10/2017 și grila de evaluare propunem noi variante de grile de evaluare pentru a arăta faptul că există posibilități de a echilibra această grilă de a crea premisele atingerii obiectivelor programului.

Varianta 1 propusă și în prima scrisoare înaintată:

Nr.
crt.
CriteriiPunctaj
Domeniul de activitate (maxim 35 puncte)
A1Producție35
 2Industrii creative și IT inclusiv cod CAEN 620130
 3Servicii25 (sau la fel ca la industrii creative)
 4Comerț și alte activități20
Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă pe durată nedeterminată în cadrul întreprinderii (maxim 30 puncte)
B1Punctaj suplimentar pentru minimum un loc de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, creat în plus față de cel prevăzut la art. 4 alin (1)20
 2Cel puțin un loc de muncă ocupat de persoană defavorizată/absolvent după anul 2012/șomer10
Densitate IMM (maxim 5 puncte)
C1Pentru localitățile (rural sau urban) din județele* în care număr de IMM la nivel județean/100 locuitori <=45
Criterii aferente investiției (maxim 20 puncte)
D1Echipamentele tehnologice și software-uri necesare desfășurării activității în pondere mai mare sau egală cu 60% din valoarea planului de afaceri20
 2Echipamente tehnologice și software-uri necesare desfășurării activității în pondere mai mare sau egală cu 50% din valoarea planului de afaceri15
Criterii aferente asociaților / acționarilor (maxim 10 puncte)
E1Nici unul dintre acționarii/asociații solicitantului nu a avut calitatea de administrator sau asociat unic într-o societate comercială care a fost declarată în insolvență sau faliment în timpul mandatului de asociat sau administrator în ultimii 5 ani10

Criterii de departajare propuse:

  • Ponderea valorii echipamentelor tehnologice și software din valoarea totală eligibilă a proiectului. (în ordinea % pe fiecare aplicant).

Din experiența practică, beneficiarii sunt tentați să investească puțin peste limitele impuse de către punctaj în echipamente. Creșterea procentului în echipamente nu va aduce niciun prejudiciu programului și crează premisele depunerii unui număr mare de proiecte tehnologizate.

  • Numărul de locuri de muncă create din categoriile defavorizate/ absolvenți după 2012/ șomeri.

În practică cei care crează locuri de muncă doar pentru a obține finanțarea, sunt reticenți să își asume un număr mare de persoane din aceste categorii și astfel, acest criteriu va fi analizat mai în detaliu de către aplicanți.

  • Activitatea pentru care se accesează programul.
  • Data și ora înscrierii în program.

 

Varianta 2 de propunere de grilă de evaluare:

Nr.
crt.
CriteriiPunctaj
Domeniul de activitate (maxim 40 puncte)
A1Producție40
 2Servicii și Industrii creative35
 3Comerț și alte activități20
Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă pe durată nedeterminată în cadrul întreprinderii (maxim 20 puncte)
B1Punctaj suplimentar pentru minimum un loc de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, creat în plus față de cel prevăzut la art. 4 alin (1)20
 2Cel puțin un loc de muncă ocupat de persoană defavorizată/absolvent după anul 2012/șomer10
Densitate IMM (maxim 5 puncte)
C1Pentru localitățile (rural sau urban) din județele* în care număr de IMM la nivel județean/100 locuitori <=45
Criterii aferente investiției (maxim 25 puncte)
D1Echipamentele tehnologice și software-uri necesare desfășurării activității în pondere mai mare sau egală cu 60% din valoarea planului de afaceri20
 2Echipamente tehnologice și software-uri necesare desfășurării activității în pondere mai mare sau egală cu 50% din valoarea planului de afaceri15
Criterii aferente asociaților / acționarilor (maxim 10 puncte)
E1Nici unul dintre acționarii/asociații solicitantului nu a avut calitatea de administrator sau asociat unic într-o societate comercială care a fost declarată în insolvență sau faliment în timpul mandatului de asociat sau administrator în ultimii 5 ani5

Criterii de departajare propuse:

  • Activitatea pentru care se aplică – în ordinea importanței – producție, industrii creative și servicii, comerț și alte activități
  • Punctajul obținut pentru criteriul Densitate IMM
  • Ponderea echipamentelor (în ordinea procentajului exact)
  • Numărul de persoane defavorizate angajate
  • Data și ora înscrierii în program

 

Varianta 3 de propunere de grilă de evaluare:

Nr.
crt.
CriteriiPunctaj
Domeniul de activitate (maxim 40 puncte)
A1Producție40
 2Servicii și Industrii creative40
 3Comerț și alte activități20
Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă pe durată nedeterminată în cadrul întreprinderii (maxim 15 puncte)
B1Punctaj suplimentar pentru minimum un loc de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, creat în plus față de cel prevăzut la art. 4 alin (1)15
 2Cel puțin un loc de muncă ocupat de persoană defavorizată/absolvent după anul 2012/șomer10
Densitate IMM (maxim 5 puncte)
C1Pentru localitățile (rural sau urban) din județele* în care număr de IMM la nivel județean/100 locuitori <=45
Criterii aferente investiției (maxim 25 puncte)
D1Echipamentele tehnologice și software-uri necesare desfășurării activității în pondere mai mare sau egală cu 60% din valoarea planului de afaceri25
 2Echipamente tehnologice și software-uri necesare desfășurării activității în pondere mai mare sau egală cu 50% din valoarea planului de afaceri15
Criterii aferente asociaților / acționarilor (maxim 10 puncte)
E1Nici unul dintre acționarii/asociații solicitantului nu a avut calitatea de administrator sau asociat unic într-o societate comercială care a fost declarată în insolvență sau faliment în timpul mandatului de asociat sau administrator în ultimii 5 ani10

Criterii de departajare propuse:

  • Activitatea pentru care se aplică – în ordinea importanței – producție, industrii creative și servicii, comerț și alte activități
  • Punctajul obținut pentru criteriul Densitate IMM
  • Ponderea echipamentelor (în ordinea procentajului exact)
  • Numărul de persoane defavorizate angajate
  • Data și ora înscrierii în program

Varianta 4 de propunere de grilă de evaluare:

Nr.
crt.
CriteriiPunctaj
Domeniul de activitate (maxim 40 puncte)
A1Producție40
 2Servicii și Industrii creative35
 3Comerț și alte activități20
Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă pe durată nedeterminată în cadrul întreprinderii (maxim 25 puncte)
B1Punctaj suplimentar pentru minimum un loc de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, creat în plus față de cel prevăzut la art. 4 alin (1)15
 2Cel puțin un loc de muncă ocupat de persoană defavorizată/absolvent după anul 2012/șomer15
Criterii aferente investiției (maxim 25 puncte)
C1Echipamentele tehnologice și software-uri necesare desfășurării activității în pondere mai mare sau egală cu 60% din valoarea planului de afaceri25
 2Echipamente tehnologice și software-uri necesare desfășurării activității în pondere mai mare sau egală cu 50% din valoarea planului de afaceri15
Criterii aferente asociaților / acționarilor (maxim 10 puncte)
D1Nici unul dintre acționarii/asociații solicitantului nu a avut calitatea de administrator sau asociat unic într-o societate comercială care a fost declarată în insolvență sau faliment în timpul mandatului de asociat sau administrator în ultimii 5 ani5

Criterii de departajare propuse:

  • Ponderea Densității IMM/100 de locuitori pentru locul de implementare al proiectului – vor fi favorizate proiectele unde Densitate IMM/100 de locuitori e <4
  • Activitatea pentru care se aplică – în ordinea importanței – producție, industrii creative și servicii, comerț și alte activități
  • Ponderea echipamentelor (în ordinea procentajului exact)
  • Numărul de persoane defavorizate angajate
  • Data și ora înscrierii în program

B. Observații privind Proiectul de Procedură Implementare start up nation 2018

Documentul a fost publicat în data de 19.10.2018.

Din lectura acestui document rezultă o serie de aspecte care necesită clarificări sau corecturi în vederea unei cât mai bune implementări a programului. De asemenea, documentul nu a fost însoțit de Anexele menționate în textul său și solicităm pe această cale Ministerului să publice cât mai curând posibil și Anexele la care face referire în documentul de procedură.

  1. Privind articolul 3, pct 5 “Aplicanții care nu au primit AFN în anii anteriori, pot aplica pentru finanțare. Asociații/ acționarii societății aplicante nu au/nu au avut calitatea de asociați/ acționari într-o altă societate care a obținut finanțare prin programul start up nation în anii anteriori”
  • Este neclar dacă se aplică și în cazul beneficiarilor care au primit finanțare, au semnat contractele de finanțare și ulterior au renunțat la proiecte;
  1. Articolul 4.3.1.a.
  • Vă rugăm să clarificați pentru a preîntâmpina situații similare cu cele din ediția 2017 dacă în categoria echipamente tehnologice se încadrează și telefoanele mobile și tabletele și dacă există o limită pentru acestea? În ediția din 2017 aceste cheltuieli au fost aprobate de unele agenții și respinse de altele.
  1. Articolul 4.3.1.g   se specifică faptul că decontarea cheltuielilor cu salarii, utilități, servicii de contabilitate și chirii reprezintă o sumă forfetară de maxim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile menționate în planul de afaceri și decontarea se va face în baza cererii beneficiarului însoțită de documentele care să ateste angajarea numărului și tipului de persoane asumate prin planul de afaceri.
  • Vă rugăm să clarificați modalitatea de acordare a sumei forfetare și cum va fi ea alocată. De asemenea, este neclar ce documente trebuie să însoțească cererea beneficiarului în cazul în care vrea să deconteze doar cheltuieli cu servicii de contabilitate, chirie și utilități. Este obligatoriu ca dacă un beneficiar dorește să solicite suma forfetară pentru chirie să trebuiască să facă angajările înainte pentru a prezenta documentele suport?
  • De asemenea, se înțelege că suma forfetară va fi alocată printr-o simplă cerere fără a prezenta documente care să ateste efectuarea cheltuielii: ordine de plată, facturi. Vă rugăm să confirmați că aceasta este intenția formulării.
  1. Articolul 4.3.1. n) Cheltuieli financiare aferente creditelor/garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul programului, pentru solicitanții care utilizează credit pentru implementarea proiectului. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe bază de cerere de rambursare pentru valoarea cheltuielilor financiare de după momentul semnării acordului de finanțare, pentru perioada de implementare.

Acest articol vine în contradicție cu Articolul  6.15 Cheltuielile efectuate, inclusiv facturile emise înaintea intrării în vigoare a acordului de finanţare, nu sunt eligibile, cu excepţia celor de la pct. 4.3 lit. l) și n).”

  • Vă rugăm să clarificați care este varianta corectă: sunt eligibile sau nu cheltuielile financiare înainte de semnarea acordului de finanțare?
  1. Articolul 4.9 Aplicarea prevederilor referitoare la achiziţionarea în condiţii de piaţă.

Solicitanţii care au semnat acordul de finanţare au obligativitatea de a achiziţiona bunurile şi serviciile eligibile în condiţii de piaţă, cu respectarea principiilor prevăzute în legislația în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, inclusiv principiul celor 3 E (economicitate, eficiență, eficacitate).

  • Solicităm clarificarea procedurii de achiziții, pentru a exista uniformitate în modul de evaluare a dosarelor de rambursare și exemplificarea procedurii care se dorește a fi respectată, precum și a documentelor suport prin care se atestă respectarea condițiilor de piață și a principiului celor 3E.
  • !!! Menționăm că este un punct extrem de neclar pentru beneficiari și va fi unul dintre aspectele, care, dacă nu vor fi clarificate, va îngreuna implementarea proiectelor. Acestă formulare, nu constituie o simplificare a procedurii de implementare, întrucât este lipsită de explicații clare cu privire la documentele solicitate în procesul de verificare a dosarelor de decontare.
  1. Articolul 5.8.(1) Prin copie certificată, în cadrul acestui Program, se înţelege fotocopie cu semnătura reprezentantului legal /împuternicitului cu menţiunea „conform cu originalul”.
  • Nu este clară conexiunea acestui paragraf cu textul de mai sus, nefiind în niciun punct anterior menționată ideea de copie certificată pentru a fi necesară clarificarea sintagmei „copie certificată”. Recomandăm pentru evitarea confuziei, ca această definiție să fie mutată înainte de capitolul dedicat decontărilor/rambursărilor.
  1. Articolul 6.11a formularul de decont prevăzut în anexa nr. 12 la prezenta procedură și documentele justificative care însoţesc formularul de decont, în original şi 1 CD cu o fotocopie a documentelor depuse.
  • Vă rugăm să clarificați de ce este necesară depunerea unui CD cu fotocopie a documentelor depuse conform cu originalul și nu se acceptă direct depunerea unui CD cu scanul originalelor depuse, practic se solicită fotocopierea dosarului de originale și apoi certificarea lui ca fiind conform cu originalul în loc să fie permisă direct scanarea documentelor originale. Propunem reformularea articolului astfel încât să fie permisă depunerea directă a CD-ului cu originalele scanate.
  1. Articolul 6.11. e) angajamentul beneficiarului de a raporta efectele participării în Program pe o perioadă de 3 ani, începând cu anul următor acordării ajutorului de minimis, către AIMMAIPE, conform anexei nr. 8 la prezenta procedură. Se depune la prima cerere de eliberare AFN.
  • Având în vedere că se prevede o singură cerere de eliberare AFN și posibilitatea unei cereri de avans, vă rugăm să specificați dacă Anexa nr.8 va fi depusă la solicitarea avansului sau odată cu cererea de rambursare/cererea de plată. În acest sens, recomandăm modificarea corespunzătoare a sintagmei  prima cerere de eliberare AFN.
  1. Articolul 6.11.p pentru locurile de muncă nou create în cadrul proiectului – dovada creării acestora se va face la data depunerii cererii pentru suma forfetară aprobată sau, pentru beneficiarii care nu au sumă forfetară aprobată, la data plății ultimei cereri de plată/ rambursare, cu contractul individual de muncă înregistrat, cu normă întreagă, încheiat pe perioada nedeterminată …
  • Vă rugăm să clarificați ce presupune cererea pentru suma forfetară? Face parte integrantă din cererea de rambursare?
  • Dacă nu se solicită sumă forfetară pentru salarii, este necesară dovada creării locurilor de muncă?
  1. Articolul 6.11.r) pentru fiecare tip de cheltuială efectuată cu excepția sumei forfetare, conform planului de afaceri, la formularul de decont, în cazul cererilor de rambursare/cererilor de rambursare aferente cererilor de plată se anexează instrumentele care dovedesc efectuarea plăţii (ordine de plată/ chitanţă/ cotor filă CEC/ foaie de vărsământ/ bilet la ordin trecut prin bancă/ dispoziţii de plată interne și externe, traduse în limba română şi legalizate, extras de cont).
  • Ce documente trebuiesc prezentate pentru decontarea sumei forfetare?
  • Va fi inclusă în cererea de rambursare?
  1. Articolul 6.11. – beneficiarul poate schimba locația implementării proiectului până la depunerea decontului aferent primei tranșe/unicei tranșe, cu notificarea prealabilă a AIMMAIPE cu condiția ca schimbarea să fie în locații similare celei pentru care a obținut punctaj.
  • Vă solicităm să clarificați dacă beneficiarul poate schimba locația implementării proiectului și după depunerea decontului aferent unicei tranșe? Din formulare se deduce că nu ar fi posibil.
  1. Articolul 6.16. (1) Plata se face în maxim 2 tranşe pentru toate activităţile certificate, astfel:
  1. a) avans maxim 30% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate;

b)cerere plată sau rambursare;

  • Vă rugăm să clarificați dacă este permisă depunerea simultană a unei cereri de plată cu o cerere de rambursare, așa cum era permis în anul 2017.
  1. Articolul 6.16(2) – Beneficiarii au obligația restituirii integrale sau parțiale a sumelor virate în cazul proiectelor pentru care aceștia nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea acestora.
  • Cum se face justificarea sumei forfetare pentru a se verifica dacă Beneficiarul a cheltuit integral sau parțial suma virată? Sau suma forfetară nu intră sub incidența acestui articol?
  1. Articolul 6.16 (9) În cadrul programului beneficiarul poate solicita acordarea unui avans de maxim 30%, în condițiile legislației în vigoare. Avansul poate fi folosit pentru achiziționarea echipamentelor sau ca sumă forfetară.
  • Din această formulare se înțelege că avansul nu poate fi folosit pentru altceva decât pentru achiziționarea echipamentelor sau sumă forfetară, prin urmare cheltuieli precum: software necesar desfășurării activității, achiziția de mobilier, spații de lucru nu pot fi achitate din avansul primit.
  • Vă rugăm să clarificați dacă acesta este sensul exprimării din document și cum se face dovada cheltuielilor pentru care este utilizat avansul? Va fi gestionată de către bancă alocarea lunară a sumei prevăzute pentru salarii, chirie etc.?
  1. Este neclar dacă se mai impune un plafon salarial decontabil și dacă se menține condiția ca Beneficiarul să nu scadă sub plafonul decontat prin program salariile pe perioada celor 2 ani după implementarea proiectului. Vă rugăm să clarificați acest aspect în Procedura finală.
  2. 3(4) Implementarea proiectului se consideră finalizată la momentul achitării ultimei cereri de plată/rambursare a ajutorului de minimis.

Acest paragraf intră în contradicție cu 6.8 (2)

(…) Acordurile de finanțare se desfășoară pe parcursul a două perioade succesive:

  1. O perioadă de implementare de maxim 12 luni calculate de la data intrării în vigoare a prezentului acord de finanțare, până la depunerea ultimei cereri de rambursare/plată, dar nu mai târziu de data prevăzută în schema de ajutor de minimis;
  2. Perioada de 3 ani de monitorizare.

Cele două perioade succesive de implementare și monitorizare alcătuiesc împreună termenul contractual de 4 ani în care se desfășoară prezentul acord, conform schemei de ajutor de minimis. (…)

  • Vă rugăm să clarificați cum este definită perioada de implementare?

C.Observații privind Proiectul Ghidul Solicitantului start up nation 2018

Document publicat în data de 22.10.2018 însoțit de o serie de Anexe. Aceste documente prezintă o serie de neconcordanțe și aspecte ce trebuiesc îmbunătățite, dintre care:

  1. Document Proiect Ghidul Solicitantului

Documentul prezintă într-o formă neatractivă principalele informații cuprinse în documentul publicat în data de 19.10.2018, plus o serie de detalii privind alte aspecte considerate relevante de către Minister pentru potențialul beneficiar.

Menționăm câteva dintre aspectele observate în cadrul documentului din punct de vedere al formei și conținutului :

  • Cuprinsul documentului indică 22 de pagini, dar documentul are 20 de pagini în total.
  • Cuvântul Atenție! apare de 56 de ori ajungând să distragă în final atenția, fiind repetat înainte de fiecare paragraf. Recomandăm utilizarea mai cu moderație a acestui cuvânt.
  • Textul nu mai este prezentat cu articole, paragrafe numerotate, alineate, pentru a fi ușor urmărită trasabilitatea legăturii între diferitele articole și mențiuni. Cu toate acestea, există în textul documentului referiri la anumite sub-secțiuni, dar care nu mai pot fi identificate nefiind însoțite de numerotarea logică a paragrafelor. Exemplu în pagina 5 a documentului Capitolul 4. TIPURILE DE AJUTOR FINANCIAR, se face referire la  pct 4.2,  însă nu este identificabil care este acest punct 4.2.
  • Sunt publicate două seturi de documente ce au menirea de a ghida beneficiarii ce doresc să își scrie și implementeze singuri proiectele, însă fiecare dintre acestea este însoțit de anexe numerotate identic, fapt ce va produce confuzie. Spre exemplu, Anexa 1 reprezintă Planul de afaceri din cadrul Schemei de ajutor de minimis, sau Documente necesare înființare societate pentru Ghidul Solicitantului start up nation 2018.

Recomandăm revizuirea documentului și alegerea unei forme de prezentare mai intuitivă, ușor de parcurs și clară pentru ca acest Ghid să își atingă scopul.

Solicităm, de asemenea, o clarificare și includerea unei mențiuni în Proiectul de Procedură pentru implementarea start up nation cu scopul de a evita orice dubiu în implementare. Documentul este însoțit de o serie de anexe cu titlu de Model.

Aceste „modele” vor fi tratate cu titlul de model sau vor fi formularele obligatorii solicitate de fiecare AIMMAIPE în parte, nepermițând admiterea unor alte formate similare?

Recomandăm includerea unui paragraf în Schema pentru start up nation la capitolul decontarea cheltuielilor care să clarifice dacă trebuie utilizate acele modele sau ele pot fi personalizate.

Observația pleacă de la faptul că anumite Anexe nu pot fi impuse, nefiind în controlul Beneficiarului de finanțare, exemplu: Anexa 5 Model Contract Vânzare- Cumpărare și Anexa 6 Model Certificat de garanție. Aceste documente sunt specifice fiecărui furnizor din piață și nu pot fi impuse de către Beneficiar viitorului său furnizor de servicii sau produse. Pentru a evita blocaje în implementare, este recomandat să fie specificat în clar în procedura de implementare că acestea sunt modele și pot fi adaptate.

 

II. Argumentarea punctuală a fiecărei probleme identificate și justificarea soluțiilor propuse.

1. Schimbarea priorităților Programului / Lipsa de corelare a obiectivelor Programului cu strategiile naționale și europene de dezvoltare / Îndepărtarea de la prioritățile de dezvoltare ale României /

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat ne propune o grilă de evaluare în care, la primul criteriu, activitățile de PRODUCȚIE obțin 30 de puncte, SERVICIILE, inclusiv INDUSTRIILE CREATIVE obțin același punctaj. Această clasificare a domeniilor de activitate nu este susținută de publicarea unui document suport, a unei liste de clasificare a codurilor CAEN, așa cum a fost cea publicată cu ocazia start up nation 2017.

Prin acest prim criteriu propus grila de evaluare a proiectelor ce urmează să fie înscrise online în sesiunea din 2018 se îndepărtează de principiile strategiilor ce ar trebui să stea la baza dezvoltării economice a României și de obiectivele inițiale ale Programului prezentate în OUG 10/2017. De asemenea, având în vedere interesul României de a urma calea europeană, modalitatea de punctare a primului criteriu, nu este aliniată cu principalele strategii, directive, recomandări europene și românești pentru dezvoltarea sustenabilă, competitivitate și incluziune.

De remarcat în acest context situația la nivelul anului 2018 privind numărul de firme înființate până la 1 octombrie 2018 la nivelul României în domeniul producției, indicator care ar trebui consultat de către Minister și față de care sunt necesare acțiuni imediate de încurajare și stimulare. De la 1 ianuarie 2018 până la data de 30 septembrie 2018 din totalul de companii înființate la nivelul întregii țări sub 10% sunt în domeniul producției.

Există o serie întreagă de documente strategice ce au ca prim obiectiv declarat creșterea economică sustenabilă, a competitivității europene și a statelor membre individual, dintre care amintim:

  • Comunicarea Comisiei privind O strategie privind piața unică digitală pentru Europa,
  • Comunicarea Comisiei Europene – Promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creșterea economică ș i crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană,
  • Comunicarea Comisiei Europene privind Planul de Acțiune Antreprenoriat 2020: revitalizarea spiritului antreprenorial în Europa,
  • Comunicarea Comisiei: „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri,
  • Un „Small Business Act” pentru Europa,
  • Comunicarea Comisiei privind o nouă abordare europeană în materie de falimente și de insolvență ale întreprinderilor,
  • Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltare sustenabilă, Strategia Europa 2020.

 

În prezent start up nation 2018 va fi singurul program de finanțare național, nerambursabil dedicat start-up-urilor, astfel că se impune ca acesta să fie conceput în linie cu strategiile naționale și cele europene pentru IMM-uri.

Obiectivul principal al schemei de minimis (modificat în prezent) l-a constituit stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii și îmbunatățirea performanțelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative.

Potrivit Strategiei „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” lansate de Comisia Europeană, au fost identificate trei direcții esențiale pentru dezvoltare:

  1. creșterea inteligentă (care promovează cunoașterea, inovarea, educația și societatea informațională);
  2. creşterea sustenabilă (care promovează o producţie mai eficientă din punctul de vedere al consumului de resurse, în paralel cu creşterea competitivităţii) şi
  3. creşterea favorabilă incluziunii (care promovează creşterea participării pe piaţa muncii, achiziţia de noi competenţe şi lupta împotriva sărăciei).

Conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, țara noastră are ca obiectiv strategic: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin promovarea inovării cu impact efectiv la nivelul operatorilor economici, accelerarea transferului tehnologic , deplasarea accentului spre exerciţii de rezolvare a problemelor complexe cu aplicabilitate directă, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele producţiei şi serviciilor pe baze competitive, crearea de centre de competenţă şi platforme tehnologice .

Cu alte cuvinte, elementele cheie la care trebuie să ne raportăm sunt: INOVARE, SOCIETATE INFORMAȚIONALĂ, ECONOMIE COMPETITIVĂ, INCLUZIUNE SOCIALĂ.

Nevoile de finanțare ale societăților ce își desfășoară activitatea în domeniul producției nu pot fi echivalate cu cele din servicii. Încurajând serviciile, domeniu de activitate neconsiderat drept prioritar prin Strategia Națională de Dezvoltare a României 2013-2020, accesul la finanțare pentru domenii de activitate înalt tehnologizate din categoria producției va fi marginalizat. Există analize întregi pe baza cărora s-a ajuns la concluzia că activitatea de producție, industriile creative și tot ceea ce ține de digitalizarea economiei și societatea informațională trebuie încurajate și susținute, în detrimentul activităților de servicii și comerț.

Simpla echivalare a producției cu activitățile de servicii, fără o fundamentare logică, bazată pe date empirice este în detrimentul obiectivelor naționale și europene de dezvoltare și creștere a competitivității.

Pentru a dezvolta start-up-uri în domenii legate de producție, industrii creative, antreprenorii trebuie încurajați, întrucât acestea presupun investiții mai mari din partea antreprenorilor decât cele acoperite prin finanțarea de tip Start-up, precum și eforturi mult mai mari de susținere a acestora. În același timp, astfel de afaceri aduc cea mai mare plusvaloare la nivelul economiei românești, oferă potențial de creștere la nivelul comunităților locale și s-au dovedit a fi cele mai profitabile și stabile în ultimii ani. România trebuie să se îndrepte de la o economie bazată eminamente pe consum către o economie productivă și competitivă. Ori acest lucru nu se poate rezolva prin finanțarea unor afaceri de genul: restaurante, shaormerii, pizzerii, servicii de închiriere echipamente, servicii de înfrumusețare, spălătorii.

Desigur și acestea au importanța lor, și trebuie să li se ofere șansa unei finanțări mai ales în zone defavorizate, cu condiția existenței cererii și a puterii financiare de cumpărare, altfel nu vor putea fi susținute.

Prioritar pentru astfel de zone ar fi dezvoltarea de firme axate pe PRODUCȚIE, care vor putea susține ulterior și zona de servicii oferite populației. O afacere în producție generează pe orizontală locuri de muncă și bunăstare economică!

Principalele probleme ale criteriului de evaluare A, propus în noua grilă pot fi rezumate la:

  • Activitățile de producție NU sunt încurajate în mod real, antreprenorii fiind mai degrabă tentați să aleagă activități din sfera serviciilor;
  • Vor fi scoase de la finanțare proiecte cu adevărat rentabile pentru economia țării în domenii sustenabile: producție, IT, cercetare, domeniul medical, educațional, creativ, producție cinematografică etc.
  • Vor fi depunctate afaceri care, la nivelul comunităților mai puțin dezvoltate ale țării ar fi extrem de importante, precum cele din industrii creative, categorie în care se încadrează: clinici medicale, cabinete stomatologice, clinici de tratamente alternative, cabinete de radiologie, centre de recuperare medicală, centre de asistență socială, școli private, grădinițe, after-school-uri, cluburi sportive, cluburi artistice, afaceri în domeniul producției cinematografice, de spectacole, de inginerie. Se impune ca aceste activități să nu fie depunctate în favoarea serviciilor, în condițiile în care se cunoaște că la nivel național există o mare cerere de astfel de afaceri.
  • România se va îndepărta de strategiile naționale și europene asumate, va deraia de la calea dezvoltării europene;

Noua grilă de evaluare propusă, doar dă aparența că ar încuraja în mod egal cele trei domenii de activitate, în realitate, serviciile fiind de departe avantajate de noua grilă, în detrimentul producției și industriilor creative. Argumentele din spatele acestei afirmații:

  • Activitățile de producție presupun din start costuri adiționale neeligibile substanțiale, comparativ cu majoritatea activităților din zona serviciilor, pe care antreprenorul le va suporta din propriile surse: costuri cu materie primă, costuri cu autorizații de funcționare în funcție de profilul activității, costuri legate de amenajarea spațiului de producție;
  • Pentru majoritatea activităților de servicii, riscurile și pierderile asociate afacerii sunt mai mici, având în vedere că nu implică bunuri perisabile, aport mare de investiție proprie în materie primă;
  • Dezvoltarea unei afaceri pe producție implică mult mai multe provocări în termeni de piață de desfacere, acces la resurse și clientelă, față de o afacere în domeniul serviciilor, de aceea potențialii antreprenori sunt mai reticenți în a înființa afaceri de producție;
  • Se crează premisele pentru depunerea multor proiecte având punctaj maxim și vor obține finanțare cei care vor reuși să creeze mai multe locuri de muncă

2. Criteriul Densității IMM-urilor – C1 și 2

Al treilea criteriu de evaluare propus în grilă se referă la densitatea IMM-urilor, un criteriu nou, ce vizează, conform celor prezentate în motivarea proiectului de Ordonanță de Urgență, reducerea decalajelor la nivel economic între județe.

Remarcăm că acest criteriu contravine principiului de complementaritate a alocării fondurilor publice deoarece există programe finanțate din fonduri europene care au drept scop reducerea decalajelor între zonele de dezvoltare ale României, precum Programul Operațional Regional și apeluri finanțate prin Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Competitivitate, ce cuprind componente care urmăresc rezolvarea acelorași probleme. start up nation ar fi asigurat finanțarea complementară a zonelor considerate suficient de dezvoltate pentru a mai beneficia de finanțări europene sau care își desfășoară activitatea în mediul rural.

Criteriul densității IMM-urilor va avea cel mai semnificativ impact asupra Programului întrucât va încuraja înființarea de afaceri în zone în care nu există cerere pentru asemenea produse/servicii, aducând zero plusvaloare pentru economia națională. Nu are sens, spre exemplu, să discutăm de înființarea unor afaceri în zonele în care piața nu are suficientă putere de cumpărare sau unde nu există forță de muncă calificată. Asta deoarece numărul redus de IMM-uri din respectiva zonă este datorat unor factori locali ce nu se vor schimba odată cu deschiderea unei noi afaceri finanțată prin start up nation.

Nu negăm decalajele existente la nivel economic între diferite zone/județe ale țării, însă acest lucru nu poate conduce la excluderea, practic, de la finanțare, a județelor cum ar fi: Cluj, București-Ilfov.

În cele mai multe dintre aceste județe, diferența în ceea ce privește nivelul de trai, orientarea antreprenorială și posibilitățile de dezvoltare din fonduri proprii diferă radical între Municipiul reședință de județ și orice alt oraș/orice altă comună din respectivul județ. Practic vor fi eliminate posibilitățile de dezvoltare ale unor localități ce nu sunt comparabile din punctul de vedere al densității cu reședința de județ.

Vă reamintim faptul că zonele afectate sunt în același timp MARI CENTRE UNIVERSITARE, unde studenții și absolvenții manifestă cel mai mare interes pentru a-și deschide o afacere. Vor fi tăiate astfel ”aripile” tuturor tinerilor studenți și absolvenți de studii superioare ce doresc să își deschidă o afacere în orașul sau în vecinătatea centrului în care în ultimii ani și-au desfășurat studiile.

Ba chiar mai mult, din formularea criteriului de evaluare nu rezultă cu claritate dacă este vorba de sediul social al firmei noi sau de locul de implementare al proiectului. Numărul de IMM-uri/județ se raportează la sediul social al firmei aplicante, însă implementarea se poate desfășura într-un cu totul alt județ.

Nu credem că obiectivul actualului Guvern ar fi doar înființarea de firme, ci înființarea de IMM-uri competitive și sustenabile. În acest sens, programul nu face altceva decât să dezavantajeze, sau chiar să excludă din competiție, tinerii, posibilii antreprenori din aceste zone, pe cei care ar putea constitui motoarele dezvoltării tehnologice și antreprenoriale din România. Vor fi excluse de la finanțare afaceri cu potențial de multiplicare și cu potențial de a crește economia României. O afacere într-o zonă dezvoltată are mai multe șanse de a fi profitabilă și sustenabilă.

În concluzie, propunem o analiză atentă asupra acestui criteriu și punctarea corespunzătoare, adică o departajare rațională, nediscriminatorie și eficientă a posibilelor firme ce ar urma să intre în competiție.

Principalele probleme pe care acest criteriu le ridică se rezumă la:

  1. Lipsa clarității criteriului și a diferențierii între sediu social – loc de implementare;
  2. Lipsa transparenței în evaluarea criteriului – neexistând o statistică recentă, precisă, publică a acestui criteriu;
  3. Se depunctează județele în care afacerile ar avea șanse de reușită și astfel banii publici să fie eficient cheltuiți;
  4. Limitează posibilitatea localităților mai puțin dezvoltate din anumite județe depunctate de a recupera decalajul;
  5. Descurajează tinerii de la a aplica, cei mai mulți fiind colocați în marile centre universitare;
  6. Încurajează abordarea unor soluții adiacente, de „mascare” a criteriului prin mutarea temporară a sediului social/locației de implementare în alte județe bine punctate;
  7. Corelat cu punctarea serviciilor cu punctaj maxim, sediul social și punctul de lucru, criteriu densitate IMM devine în realitate un non-criteriu de evaluare, pentru că serviciile pot fi localizate din punct de vedere sediu social și punct de lucru oriunde, iar activitatea să fie desfășurată din zonele depunctate;
  8. România se abate de la strategiile naționale și europene asumate, iar abordarea propusă nu ajută la creșterea indicatorului densitate IMM evaluat la nivel european ce se dorește a fi îmbunătățit.

3. Punctajul alocat procentului echipamentelor tehnologice din valoarea totală a planului de afaceri (Criteriul D)

Salutăm acordarea unui punctaj distinct pentru procentul alocat echipamentelor tehnologice din valoarea totală a investiției – 10 puncte pentru 60% din banii alocați pentru echipamente și 5 puncte pentru 50%. Problemele derivă însă din corelarea punctajelor alocate diferitelor criterii. Un beneficiar, spre exemplu, ar putea opta pentru alocarea întregii valori a finanțării către mașini/autoutilitare, cu riscul de a pierde doar 10 puncte. Chiar și așa, beneficiarii din zone cu o concentrație mică de IMM ce aleg să nu investească în echipamente vor avea șanse mai mari de a obține finanțarea decât cei din București-Ilfov sau Cluj. Considerăm că punctajul nu este suficient de stimulativ pentru a încuraja achiziția de echipamente tehnologice.

4. Calitatea de asociat unic/administrator în cadrul unei societăți insolvente sau falimentară în ultimii 5 ani (2013, 2014, 2015, 2016, 2017)

Ultimul criteriu, nou introdus în grila de evaluare pentru start up nation 2018, se referă la calitatea de administrator sau asociat unic într-o societate comercială care a fost declarată în insolvență sau faliment, calitate ce atrage după sine o depunctare majoră, față de alți competitori. Acesta reprezintă, din nou, un exemplu de criterii la care s-a renunțat în noua perioadă de programare pe Fonduri Structurale tocmai datorită impactului redus în competitivitatea proiectelor înscrise.

Practic, șansele de redresare ale celor care au avut curaj să investească în orice fel de afacere și care, din varii motive, au eșuat, sunt nule. Considerăm că ar trebui regândită această filosofie și că ar trebui să vedem din eșecul într-o anumită afacere, o lecție și o șansă reală pentru una nouă. La nivel european, Comisia a promovat principiul de „Transformare a eșecului în succes: a doua șansă pentru falimentari onești” și susține prin studii că în practică, cei care au mai avut o afacere și au falimentat, au șanse mult mai mari de succes pentru un nou business, iar acele afaceri generează mai multe locuri de muncă.

Planul Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, susține: ”Față de alte companii similare din UE, IMM-urile din România au o rată de supraviețuire a start-up-urilor mult mai scăzută: 75% din start-up-uri nu trec de primul an, în timp ce aproximativ 60% nu supraviețuiesc celui de-al doilea an de activitate. Tocmai de aceea subiecte precum falimentul (și „reabilitarea”), și mai ales „ a doua șansă” sunt extrem de importante pentru a sprijini antreprenoriatul local.”

Criteriul de evaluare afectează un procent neglijabil din potențialii antreprenori ce doresc să aplice la start up nation și nu aduce nici un fel de valoare adăugată Programului.

În plus, introducerea criteriului în forma propusă în prezent nu este justificată prin niciun fel de argumente de către MMACA pentru a înțelege ce se urmărește prin acest criteriu. Formularea ar trebui însoțită de mai multă claritate, nu este clar dacă se urmărește prin acest criteriu excluderea persoanelor care au avut la un moment dat calitatea de asociat unic/administrator în cadrul unei societăți în insolvență sau faliment, indiferent dacă insolvența sau falimentul au survenit sau au fost inițiate ca și proceduri în perioada mandatului respectivei persoane. De asemenea, este neclar de ce doar asociat unic? De ce este exclus anul 2018? Se intenționează excluderea oricărei persoane care a fost implicată în calitate de asociat sau administrator al unei companii indiferent dacă falimentul sau insolvența au survenit ca urmare a unor ilegalități sau a oricărei persoane indiferent de motivele falimentului sau insolvenței?

5. Criteriile de departajare în caz de punctaj egal

În caz de punctaj egal se propun ca și criterii de departajare în ordinea importanței:

  • Numărul de locuri de muncă nou create
  • Numărul de locuri de muncă create pentru persoane din categoriile țintă
  • Punctajul acordat pentru ponderea echipamentelor
  • Data și ora înscrierii în program.

Având în vedere faptul că în acest moment grila de evaluare este foarte neechilibrată și crează premisele obținerii unui punctaj egal pentru zeci de mii de proiecte, această departajare poate să încurajeze viitorilor antreprenori să creeze cât mai multe locuri de muncă din dorința de a câștiga finanțarea.

România se confruntă în prezent cu o gravă lipsă de forță de muncă și numărul mediu de angajați la nivel național în cadrul unui IMM este de 2.9 angajați (conform unui studiu KeysFin la nivelul anului 2016), motiv pentru care considerăm drept nesustenabile afacerile ce prevăd un număr foarte mare de angajați doar în scopul obținerii finanțării.  Un număr mare de angajați poate face imposibilă înlocuirea în termen de 30 de zile a angajatului care pleacă din firmă, sau intră în concediu maternal/paternal, sau este dat afară concediat pe motive de slabă performanță.

III.Principalele concluzii și recomandări

Analiza documentelor prezentate spre consultare de către MMACA până în prezent privind programul start up nation 2018 conține o serie de neconcordanțe, aspecte ce necesită clarificări, îmbunătățiri sau o reevaluare din partea Ministerului în scopul îmbunătățirii desfășurării programului și asigurării îndeplinirii obiectivelor asumate.

În urma analizei actualei grile de punctaj se constată o serie întreagă de aspecte și elemente de care trebuie ținut cont în scopul oferirii unei grile de evaluare mai echilibrate.

Acordând un punctaj echilibrat ce le oferă tuturor posibilitatea de a obține finanțarea, într-o manieră transparentă, nediscriminatorie ce să încurajeze performanța, se asigură premisele succesului Programului, motiv pentru care solicităm Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: RENUNȚAREA LA PROPUNEREA DE MODIFICARE A OUG. 10/2017 sau MODIFICAREA ACTUALEI GRILE DE EVALUARE PROPUSE care nu asigură premise unei competiții echilibrate, corecte și care să finanțeze afaceri sustenabile.

De asemenea, solicităm revizuirea aspectelor semnalate referitoare la Proiectul de Procedura de implementare a programului start up nation și a anexelor aferente, în vederea asigurării unei bune desfășurări a Programului.

Informaţiile publicate de startupprojects.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Ți-a plăcut articolul? Distribuie-l pe social media!

Facebook
Twitter
LinkedIn

Articole similare...

Lasă un răspuns

Abonează-te la newsletter

Știri recente

Vrei să aplici pentru fonduri nerambursabile?

Află ce opotrtunități de finanțare sunt disponibile