Punctaj maxim: 95 puncte – șanse de finanțare reduse

• Minim 2 locuri de muncă pentru un ajutor nerambursabil de 200.000 lei sau 1 loc de muncă pentru 100.000 lei
• Aport propriu de minim 15% (200.000 lei Ajutor financiar nerambursabil + contribuție proprie de ~ 35.000 lei)
• Echipamente tehnologice în valoare de minim 60% din valoarea proiectului
• Cel puțin 5% din bani direcționați către o componentă de dezvoltare durabilă – energie regenerabilă, autoturisme electrice etc
• Cel puțin unui dintre asociați/acționari a absolvit/se angajează că va absolvi un curs de educație antreprenorială;
• Cel puțin unui dintre asociați/acționari a absolvit/se angajează că va absolvi un curs de competențe digitale;
• Asociații/acționarii societății nu au mai avut calitatea de asociat/acționar în cadrul altei societăți decât cea aplicantă;
• Investiția este bazată / fundamentată pe un brevet de invenție eliberat de către un organism național sau internațional acreditat. 

Descrierea activitatii
Determinarea necesarului de materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei
Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei, fiind relative ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite. Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice, iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite, definitive, care se vor mentine si dupa racirea lui. De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind piesele de mobilier egiptene, care s-au conservat de-a lungul timpului in bune conditii. Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supusa unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice, in vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o caltate corespunzatoare prevederilor din standarde, norme tehnice sau din contracte.
Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obtinut prin debitare longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor, fierastraielor circulare si a fierastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. Cheresteaua poate fi: de rasinoase, foioase tari si foiase moi, avand grosimile cuprinse intre 12-50mm, latimile intre 6-30cm, iar lungimile intre 0,45-3m (in functie de specia lemnoasa respectiva). La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita, de frasin, paltin, ulm, stejar, rasinoase,etc, in special pentru fabricarea elementelor de rezistenta, legaturi, frize, picioare, cornise, socluri, etc.
Furnirul este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi variind intre 0,2-6mm, in functie de destinatia lui. Furnirele se pot obtine prin debitari manuale cu ferastraie, mecanic pe masini de laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu ferastraul, totusi, pierderile de material sunt mari si de aceea cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica.
Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice, presate si lipite intre ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contragerea sunt reduse, fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu, are rezistente mecanice superioare, propritatile de prelucrare sunt mai bune, nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decat ale lemnului masiv.
Fabricarea mobilei
Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, pot fi impartite in trei mari grupe, si anume: obtinerea elementelor masive, finisarea si montarea. Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii:
Uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea, care inflenteaza atat proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cat si pe cele ale produselor finite. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa intre 33 si si peste 50% din masa totala. Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed; este mult mai usor si, deci, mai simplu de lirat si, prin uscare, constractandu-se, isi schimba forma, stabilitatea devenind definitiva inainte de debitare. La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pana la o umiditate de 8%. Uscarea se poate face atat pe cale naturala, prin expunere la aer (este un proces indelungat care dureaza cateva luni) cat si in cuptoare de uscare (proces care dureaza numai cateva zile). In ambele cazuri, uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile;
Croirea bruta (debitarea) cherestelei, a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel, placaj, PAL, PFL etc) in piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri, crapaturi etc) sau de fabricatie. Debitarea semifabricatelor se poate face in forme independente sau in pachet. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatile asamblarii lor;
Tivirea, retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite, taierea capetelor, inlaturarea marginilor, efectuarea profilutilor de imbinare (gauri si cep, cozi de randunica etc) sau a diferitelor profiluri decorative. De asemenea se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) in vederea obtinerii unor ornamente in relief. Independent se executa si o serie de elemente decorative in relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin daltuirea mecanica sau pri deformarea lemnului intr-o forma sau intr-o matrita metalica, la cald (prin presare) si in conditii de umiditate;
Furniruirea panourilor. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt sortate dupa textura, nuanta si desen, in vederea obtinerii prin imbinare a efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite, pentru o mai buna aderenta. Apoi, placile de furnir se imbina intre ele cu hartie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv;
Consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea prin incleiere. Aceste operatii se executa prin presare, la o temperatura de 30-350C.
A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare, care sunt urmatoarele:
Slefuirea, chituirea, baltuirea si colorarea operatiilor lemnoase. Slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente, in vederea absorbtiei uniforme a baitului (in cazul unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce conduce la aparitia unor pete). Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice in apa distilata. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafete lemnoase. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala, a intregii suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea de sabloane) serigrafe, pictura manuala, prin tehnica tipografiei etc;
Incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. Incleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului astfel incat, la desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitandu-se zone neincleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir.
Lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin indepartarea prafului. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. In functie de tipul de lac utilizat, suprafetele vor deveni: lucioase, transparente, semimate, mate, cu luciu inalt, opac etc;
Lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv in emulsii de substante uleioase in apa) sau cu materiale abrazive.
Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei, care consta in imbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde, cu suruburi sau prin incleiere. Tot in aceasta faza are loc si tapisarea, care poate fi clasica (cu arcuri, chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare, fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan etc.). Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricatie. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive, prelucrari mecanice, asamblare, incleiere, finisare, tapiserie si planitate a panourilor libere sau montate in mobila.
Punctele tari ale industrie mobilei
Unul din punctele tari ale evolutiei estimative pe termen mediu s-a considerat a fi detinerea unor avantaje comparative si competitive legate de traditie, de existenta de know-how, de utilizarea fortei de munca bine calificata si cu costuri reduse, precum si de existenta si folosirea de resurse materiale interne. Datorita acestor avantaje s-a estimat o crestere semnificativa a ponderii productiei de mobilier in totalul industriei. O alta prioritate este atragerea de capital strain prin intermediul investitiilor directe. În urma unor analize SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari) si ca urmare a observarii strategiilor sectoriale a rezultat ca domeniul productiei de mobilier isi va ameliora capacitatea de absorbtie a investitiilor.
Punctele slabe:
– inexistenta unei gestiuni ecologce integrate a deseurilor;
– gunoiul se depoziteaza intr-o groapa de gunoi la marginea orasului;
– existenta unui singur operator de salubritate.
Cod CAEN 3101 Fabricarea de mobila pentru birouri si magazine Aceasta clasa include fabricarea mobilei de orice tip, din orice material (cu exceptia pietrei, betonului sau ceramicii), pentru orice destinatie si care poate fi folosita in diverse scopuri. Aceasta clasa include: -fabricarea de scaune si banchete pentru birouri, ateliere, hoteluri, restaurante si locuri publice -fabricarea de scaune si banchete pentru sali de spectacole ( teatre, cinematografe si locuri similare) -fabricarea de mobilier special pentru magazine: tejghele, vitrine, rafturi etc. -fabricarea de mobilier pentru birou -fabricarea de banchete si scaune de laborator, mobilier de laborator (de exemplu dulapuri si mese) -fabricarea de mobilier pentru biserici, scoli, restaurante Aceasta clasa mai include: -carucioare decorative pentru restaurante, cum ar fi carucioare pentru desert, carucioare pentru mancare Aceasta clasa exclude: -fabricarea de table scolare, vezi 2823 -fabricarea de scaune pentru autoturisme, vezi 2932 -fabricarea de scaune pentru vagoanele de calatori, vezi 3020 -fabricarea de scaune de avion, vezi 3030 -fabricarea de mobilier medico-chirurgical, stomatologic sau veterinar, vezi 3250 -instalarea mobilierului modular, a peretilor de compartimentare si a mobilierului de laborator, vezi 4332.