Scrisoarea deschisă privind modificarea grilei de evaluare pentru Start up Nation 2018 prezentată mai jos a fost transmisă către toți cei cărora le-a fost adresată la data de 05.10.2018.

În situația în care ați vreți să vă înscrieți în cadrul Programului în sesiunea din 2018 și doriți să vă exprimați sprijinul pentru inițiativa startupprojects.ro, vă invităm să semnați petiția ce poate fi accesată urmărind linkul următor -> http://bit.ly/2y0J3x5 

Invităm firmele de consultanță ce doresc să ni se alăture să ne transmita un email la adresa [email protected] ce să conțină: numele firmei, numele reprezentantului acesteia, număr proiecte implementate în sesiunea 2017.

În atenția:

Dlui Klaus Werner Iohannis, Președintele României

Dlui Călin Popescu Tăriceanu, Președintele Senatului

Dlui Liviu Dragnea, Președintele Camerei deputaților

Membrilor Comisiilor economice, industrii şi servicii din Senat și Camera Deputaților

Dnei Prim-Ministru Viorica Veronica Dăncilă
Dlui Radu Ștefan Oprea, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

Dlui Adrian Panait, Director al Direcţiei Antreprenoriat şi Programe pentru IMM

Spre informare:

Mass-media, partide politice, societatea civilă.

Referitor la PROIECTUL ORDONANŢEI DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Prezentul document a fost inițiat și redactat de către startupprojects.ro, și este susținut de firme de consultanță, care au contribuit la buna implementare a unui număr semnificativ de proiecte din ediția Start up Nation 2017 și de potențiali beneficiari și aplicanți.

Prezentul Memoriu a fost conceput pe baza experienței practice de peste 8 ani în scrierea, implementarea și lucrul cu beneficiari de fonduri europene și nerambursabile ale fondatoarelor Startupprojects.ro și ține cont de dezbaterea publică generată pe în social media și în rândul consultanților de publicarea spre consultare a Proiectului Ordonanței de Urgență.

La data redactării prezentei scrisori deschise, pe site-ul aippimm.ro este publicat, spre consultare, PROIECTUL ORDONANŢEI DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare. Adoptarea în această formă a proiectului de OUG va avea efecte devastatoare asupra Programului Start up Nation 2018.

Documentul este supus consultării publice, însă este incomplet, neînsoțit de documente suport, fapt ce nu permite factorilor implicați să formuleze puncte de vedere complete și corecte.

Consecințele modificărilor propuse de către Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat vor îndepărta Programul de obiectivele inițiale și vor încuraja înființarea de firme în detrimentul creării și dezvoltării unor afaceri sustenabile în domeniile de activitate în care România este competitivă.

Facem apel către factorii decizionali pentru păstrarea esenței Start up Nation, consecvență și asumare a răspunderii pentru declarațiile publice făcute în perioada anterioară publicării proiectului de OUG.

Motivele pentru care solicităm modificarea Proiectului Ordonanței de urgență sunt explicate și argumentate în memoriul atașat prezentei scrisori deschise.

Cu stimă,

Andreea Szabo – Project Manager – startupprojects.ro, [email protected]

Alina Anton – Project Manager – startupprojects.ro, [email protected]

MEMORIU – Nu permiteți ca Start up Nation 2018 să își piardă esența!

Elementele problematice și efectele devastatoare ale aprobării propunerii de OUG asupra programului sunt explicate și argumentate mai jos:

1.Principiul „primul venit-primul servit”.

Acesta nu va aduce un plus de valoare Programului și va transforma Start up Nation dintr-o competiție de proiecte calitative, într-o competiție de aplicații software. Chiar dacă mai toate procedurile pentru scrierea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile interzic folosirea de aplicații software de automatizare a înscrierilor (nu și Start up Nation în 2017), în cazul Start up Nation 2018 nu au fost instituite asemenea reguli, motiv pentru care este de așteptat ca înscrierile să se finalizeze în maxim 5 minute!!! Astfel, beneficiarii cinstiți ce doresc să participe la Program vor pierde posibilitatea de a se înscrie.

Principiul „primul venit-primul servit” nu respectă regulile de liberă concurență și egalitatea de șanse, întrucât nu este normal ca Start up Nation să puncteze rapiditatea de tastare în detrimentul calității proiectului. De asemenea, proiectele ce presupun mai multe achiziții necesită mai mult timp pentru încărcarea online și nu este normal ca acestea să fie excluse din competiție din această cauză.

În acest context, am dori să punctăm disfuncționalitățile sistemelor informatice care, nu de puține ori, au cedat din cauza volumului foarte mare de utilizatori ce efectuau operațiuni concomitent – Actionweb pentru POSDRU, MySmis folosit în prezent etc. Pentru marea majoritate a apelurilor derulate din Fonduri Structurale s-a renunțat,  încă din anul 2014, la aplicarea acestui principiu pentru apelurile ce vizează investiții în mediul privat. Mai mult, ultimele încercări de a reintroduce „primul venit – primul servit” s-au soluționat cu eșec. Reamintim reprezentanților Ministerului de Schema de ajutor de minimis instituită prin HG 274/2013, când sesiunea de înscriere a fost anulată din cauza blocării sistemului informatic a Ministerului Finanțelor Publice și reluată ulterior, cu alte condiții de înscriere, sub tutela Departamentului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism.

Ministerul ar trebui să încurajeze înscrierea unor proiecte de calitate în domenii de activitate prioritare în dezvoltarea economică a României. Programul nu a vizat și nu ar trebui să vizeze proiectele înscrise cu rapiditate, care se pot dovedi nesustenabile, ci proiectele care pot aduce plusvaloare mediului de afaceri românesc.

Principalele probleme ale acestui criteriu pot fi rezumate la:

• Instituirea unei departajări care nu stimulează plusvaloarea sau înscrierea de proiecte competitive ce să crească indicatorii urmăriți la nivelul programului;
• Scăderea șanselor de a obține finanțarea pentru proiectele calitative sau cele ce solicită mai multe echipamente, întrucât timpul de încărcare al acestora este mai ridicat;
• Stimularea utilizării unor metode neloiale și incorecte de încărcare a proiectelor prin utilizarea diverselor aplicații software de automatizare a înscrierilor;
• Creșterea riscului ca beneficiari cu proiecte competitive și sustenabile să nu apuce să intre în competiție;
• Abaterea de la obiectivele și prioritățile programului și ale Ministerului;
• Creșterea riscului ca sistemul informatic în care se vor încărca proiectele să cedeze din cauza volumului foarte mare de aplicanți ce efectuează concomitent operațiuni, existând sesiuni de proiecte anulate tocmai din acest motiv;

2. Schimbarea priorităților Programului.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat ne propune o grilă de evaluare în care, la primul criteriu, activitățile de PRODUCȚIE  obțin 30 de puncte, SERVICIILE obțin același punctaj, din categoria cea mai bine punctată fiind excluse activitățile din domeniul IT, esențiale dacă vorbim de competitivitatea României în societatea informațională. INDUSTRIILE CREATIVE primesc 20 de puncte, în vreme ce COMERȚUL ȘI ALTE ACTIVITĂȚI obțin doar 10 puncte.

Această clasificare a domeniilor de activitate nu este susținută de publicarea unui document suport, a unei liste de clasificare a codurilor CAEN, așa cum a fost cea publicată cu ocazia Start up Nation 2017.

Grila de evaluare a proiectelor ce urmează să fie înscrise online în sesiunea din 2018 se îndepărtează de principiile strategiilor ce ar trebui să stea la baza dezvoltării economice a României și de obiectivele Programului. De asemenea, având în vedere interesul României de a urma calea europeană, modalitatea de punctare/depunctare a primului criteriu, nu este aliniată cu principalele strategii, directive, recomandări europene și românești pentru dezvoltarea sustenabilă, competitivitate și incluziune.

Există o serie întreagă de documente strategice ce au ca prim obiectiv declarat creșterea economică sustenabilă, a competitivității europene și a statelor membre individual, dintre care amintim:

• Comunicarea Comisiei privind O strategie privind piața unică digitală pentru Europa,
• Comunicarea Comisiei Europene – Promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană,
• Comunicarea Comisiei Europene privind Planul de Acțiune Antreprenoriat 2020: revitalizarea spiritului antreprenorial în Europa,

• Comunicarea Comisiei: „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri,

• Un „Small Business Act” pentru Europa,  

• Comunicarea Comisiei privind o nouă abordare europeană în materie de falimente și de insolvență ale întreprinderilor,
• Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltare sustenabilă, Strategia Europa 2020.

În prezent Start up Nation 2018 va fi singurul program de finanțare național, nerambursabil dedicat start-up-urilor, astfel că se impune ca acesta să fie conceput în linie cu strategiile naționale și cele europene pentru IMM-uri.

Obiectivul principal al schemei de minimis l-a constituit stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii și îmbunatățirea performanțelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative.

Potrivit Strategiei „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” lansate de Comisia Europeană, au fost identificate trei direcții esențiale pentru dezvoltare:

• creșterea inteligentă (care promovează cunoașterea, inovarea, educația și societatea informațională);
• creşterea sustenabilă (care promovează o producţie mai eficientă din punctul de vedere al consumului de resurse, în paralel cu creşterea competitivităţii) şi
• creşterea favorabilă incluziunii (care promovează creşterea participării pe piaţa muncii, achiziţia de noi competenţe şi lupta împotriva sărăciei).

Conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, țara noastră are ca obiectiv strategic: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin promovarea inovării cu impact efectiv la nivelul operatorilor economici, accelerarea transferului tehnologic, deplasarea accentului spre exerciţii de rezolvare a problemelor complexe cu aplicabilitate directă, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele producţiei şi serviciilor pe baze competitive, crearea de centre de competenţă şi platforme tehnologice

Cu alte cuvinte, elementele cheie la care trebuie să ne raportăm sunt: INOVARE, SOCIETATE INFORMAȚIONALĂ, ECONOMIE COMPETITIVĂ, INCLUZIUNE SOCIALĂ.

Nevoile de finanțare ale societăților ce își desfășoară activitatea în domeniul producției nu pot fi echivalate cu cele din servicii. Încurajând serviciile, domeniu de activitate neconsiderat drept prioritar prin Strategia Națională de Dezvoltare a României 2013-2020, accesul la finanțare pentru domenii de activitate înalt tehnologizate din categoria producției va fi marginalizat. Există analize întregi pe baza cărora s-a ajuns la concluzia că activitatea de producție, industriile creative și tot ceea ce ține de digitalizarea economiei și societatea informațională trebuie încurajate și susținute, în detrimentul activităților de servicii și comerț. Simpla echivalare a producției cu activitățile de servicii, fără o fundamentare logică, bazată pe date empirice este în detrimentul obiectivelor naționale și europene de dezvoltare și creștere a competitivității.

Pentru a dezvolta start-up-uri în domenii legate de producție, industrii creative, antreprenorii trebuie încurajați, întrucât acestea presupun investiții mai mari din partea antreprenorilor decât cele acoperite prin finanțarea de tip Start-up, precum și eforturi mult mai mari de susținere a acestora. În același timp, astfel de afaceri aduc cea mai mare plusvaloare la nivelul economiei românești, oferă potențial de creștere la nivelul comunităților locale și s-au dovedit a fi cele mai profitabile și stabile în ultimii ani. România trebuie să se îndrepte de la o economie bazată eminamente pe consum către o economie productivă și competitivă. Ori acest lucru nu se poate rezolva prin finanțarea unor afaceri de genul: restaurante, shaormerii, pizzerii, servicii de închiriere echipamente, servicii de înfrumusețare, spălătorii. Desigur și acestea au importanța lor, și trebuie să li se ofere șansa unei finanțări mai ales în zone defavorizate, cu condiția existenței cererii și a puterii financiare de cumpărare, altfel nu vor putea fi susținute.

Prioritar pentru astfel de zone ar fi dezvoltarea de firme axate pe PRODUCȚIE, care vor putea susține ulterior și zona de servicii oferite populației. O afacere în producție generează pe orizontală locuri de muncă, și bunăstare economică!

Mai mult decât atât, scoaterea în afara ariei de finanțare a activităților de programare IT contravine Strategiei Naționale de Dezvoltare a României 2013-2020, Strategiei Europa 2020 și strategiilor menționate mai sus, asumate de Guvernul României. NU PUTEM AVEA O SOCIETATE INFORMAȚIONALĂ, BAZATĂ PE CUNOAȘTERE ȘI CREȘTERE INTELIGENTĂ, EXCLUZÂND DE LA FINANȚARE UN DOMENIU ATÂT DE IMPORTANT, PRECUM IT-UL.

În România, structura mediului de afaceri intern este caracterizată de întreprinderi cu un grad redus de tehnologizare din cauza accesului restrâns la creditare și capitalizare, fiind imperativă încurajarea domeniilor de activitate ce aduc un plus de valoare economiei Românești în domenii de activitate considerate competitive.

Modelul economic spre care trebuie să se îndrepte structura economică privată din România este acela al afacerilor generatoare de valoare adăugată brute foarte înalte, în domenii orientate către o cerere prezentă şi, pe cât posibil, viitoare: industrii creative, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, robotizare, construcţii de maşini şi utilaje asistate de computer, servicii financiare

Principalele probleme ale criteriului de evaluare A, propus în noua grilă pot fi rezumate la:

• Activitățile de producție NU sunt încurajate în mod real, antreprenorii fiind mai degrabă tentați să aleagă activități din sfera serviciilor;
• Vor fi scoase de la finanțare proiecte cu adevărat rentabile pentru economia țării în domenii sustenabile: producție, IT, cercetare, domeniul medical, educațional, creativ, producție cinematografică etc.
• Vor fi depunctate afaceri care, la nivelul comunităților mai puțin dezvoltate ale țării ar fi extrem de importante, precum cele din industrii creative, categorie în care se încadrează: clinici medicale, cabinete stomatologice, clinici de tratamente alternative, cabinete de radiologie, centre de recuperare medicală, centre de asistență socială, școli private, grădinițe, after-school-uri, cluburi sportive, cluburi artistice, afaceri în domeniul producției cinematografice, de spectacole, de inginerie. Se impune ca aceste activități să nu fie depunctate în favoarea serviciilor, în condițiile în care se cunoaște că la nivel național există o mare cerere de astfel de afaceri.
• România se va îndepărta de strategiile naționale și europene asumate, va deraia de la calea dezvoltării europene;

3. Locurile de muncă necesare pentru obținerea punctajului – Criteriul B 1 și 2

În continuare, pentru a fi punctat, un beneficiar trebuie să creeze 2 locuri de muncă, însă doar unul dintre acestea trebuie să fie ocupat de către persoane defavorizate/absolvent după anul 2012 sau șomer.

Pe de-o parte, salutăm intenția Ministerului de a micșora numărul minim obligatoriu de locuri de muncă pentru obținerea punctajului maxim, întrucât scade șansele ca beneficiarii, în dorința de a obține finanțarea, să își asume obiective nesustenabile vis-a-vis de numărul angajaților necesari pentru a-și desfășura activitatea. Însă, acest criteriu de evaluare va genera 2 situații distincte, ce contravin obiectivelor programului:

• Beneficiarii ce pot obține peste 90 de puncte, în situația în care vor reuși să își înscrie proiectele până la atingerea plafonului de 150% din banii alocați, beneficiarii vor fi selectați spre finanțare după criteriul primului venit-primului servit și nu vor avea niciun fel de motivație pentru a tinde spre punctajul maxim. Veți întâlni așadar majoritar proiecte de 90 de puncte (pentru că nu va mai fi nevoie de mai mult) cu 1 singur angajat (cel minim obligatoriu), provenind din categoriile punctate.
• Beneficiarii ce nu pot obține peste 90 de puncte vor fi evaluați, în continuare într-un apel competitiv, având ca prim element de departajare numărul de locuri de muncă ce urmează a fi create în cadrul programului. Astfel, toate proiectele ce se vor înscrie sub 90 de puncte vor apărea ca având un număr asumat de locuri de muncă astronomic, nesustenabil și nejustificat, în speranța de a obține finanțarea.

4. Criteriul Densității IMM-urilor – C 1 și 2

Al treilea criteriu de evaluare propus în grilă se referă la densitatea IMM-urilor, un criteriu nou, ce vizează, conform celor prezentate în motivarea proiectului de Ordonanță de Urgență, reducerea decalajelor la nivel economic între județe.

Remarcăm că acest criteriu contravine principiului de complementaritate a alocării fondurilor publice deoarece există programe finanțate din fonduri europene care au drept scop reducerea decalajelor între zonele de dezvoltare ale României, precum Programul Operațional Regional și apeluri finanțate prin Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Competitivitate, ce cuprind componente care urmăresc rezolvarea acelorași probleme. Start up Nation ar fi asigurat finanțarea complementară a zonelor considerate suficient de dezvoltate pentru a mai beneficia de finanțări europene sau care își desfășoară activitatea în mediul rural.

Criteriul densității IMM-urilor va avea cel mai semnificativ impact asupra Programului întrucât va încuraja înființarea de afaceri în zone în care nu există cerere pentru asemenea produse/servicii, aducând zero plusvaloare pentru economia națională. Nu are sens, spre exemplu, să discutăm de înființarea unor afaceri în zonele în care piața nu are suficientă putere de cumpărare sau unde nu există forță de muncă calificată. Asta deoarece numărul redus de IMM-uri din respectiva zonă este datorat unor factori locali ce nu se vor schimba odată cu deschiderea unei noi afaceri finanțată prin Start up Nation.

În prezent, nu există un document oficial, din care să rezulte clasificarea județelor în funcție de densitatea IMM/100 locuitori, document necesar oricărui posibil viitor antreprenor, în evaluarea reală a șanselor de a accesa aceste fonduri.

Nu negăm decalajele existente la nivel economic între diferite zone/județe ale țării, însă acest lucru nu poate conduce la excluderea, practic, de la finanțare, a județelor cum ar fi: Cluj, Timiș, Brașov, Constanța, București-Ilfov (conform unor statistici identificate din anul 2016- subliniem iar inexistența unui document oficial în acest sens).

În cele mai multe dintre aceste județe, diferența în ceea ce privește nivelul de trai, orientarea antreprenorială și posibilitățile de dezvoltare din fonduri proprii diferă radical între Municipiul reședință de județ și orice alt oraș/orice altă comună din respectivul județ. Practic vor fi eliminate posibilitățile de dezvoltare ale unor localități ce nu sunt comparabile din punctul de vedere al densității cu reședința de județ.

Vă reamintim faptul că zonele afectate sunt în același timp MARI CENTRE UNIVERSITARE, unde studenții și absolvenții manifestă cel mai mare interes pentru a-și deschide o afacere. Vor fi tăiate astfel ”aripile” tuturor tinerilor studenți și absolvenți de studii superioare ce doresc să își deschidă o afacere în orașul sau în vecinătatea centrului în care în ultimii ani și-au desfășurat studiile.

Ba chiar mai mult, din formularea criteriului de evaluare nu rezultă cu claritate dacă este vorba de sediul social al firmei noi sau de locul de implementare al proiectului. Numărul de IMM-uri/județ se raportează la sediul social al firmei aplicante, însă implementarea se poate desfășura într-un cu totul alt județ.

Nu credem că obiectivul actualului Guvern ar fi doar înființarea de firme, ci înființarea de IMM-uri competitive și sustenabile. În acest sens, programul nu face altceva decât să dezavantajeze, sau chiar să excludă din competiție, tinerii, posibilii antreprenori din aceste zone, pe cei care ar putea constitui motoarele dezvoltării tehnologice și antreprenoriale din România. Vor fi excluse de la finanțare afaceri cu potențial de multiplicare și cu potențial de a crește economia României. O afacere într-o zonă dezvoltată are mai multe șanse de a fi profitabilă și sustenabilă.

În concluzie, propunem o analiză atentă asupra acestui criteriu și punctarea corespunzătoare, adică o departajare rațională, nediscriminatorie și eficientă a posibilelor firme ce ar urma să intre în competiție.

Principalele probleme pe care acest criteriu le ridică se rezumă la:

1. Lipsa clarității criteriului și a diferențierii între sediu social – loc de implementare;
2. Lipsa transparenței în evaluarea criteriului – neexistând o statistică recentă, precisă, publică a acestui criteriu;
3. Se depunctează județele în care afacerile ar avea șanse de reușită și astfel banii publici să fie eficient cheltuiți;
4. Limitează posibilitatea localităților mai puțin dezvoltate din anumite județe depunctate de a recupera decalajul;
5. Descurajează tinerii de la a aplica, cei mai mulți fiind colocați în marile centre universitare;
6. Încurajează abordarea unor soluții adiacente, de „mascare” a criteriului prin mutarea temporară a sediului social/locației de implementare în alte județe bine punctate;
7. Corelat cu punctarea serviciilor cu punctaj maxim, sediul social și punctul de lucru, criteriu densitate IMM devine în realitate un non-criteriu de evaluare, pentru că serviciile pot fi localizate din punct de vedere sediu social și punct de lucru oriunde, iar activitatea să fie desfășurată din zonele depunctate;
8. România se abate de la strategiile naționale și europene asumate, iar abordarea propusă nu ajută la creșterea indicatorului densitate IMM evaluat la nivel european ce se dorește a fi îmbunătățit.

5. Procentul alocat echipamentelor tehnologice

Salutăm acordarea unui punctaj distinct pentru procentul alocat echipamentelor tehnologice din valoarea totală a investiției – 10 puncte pentru 60% din banii alocați pentru echipamente și 5 puncte pentru 50%. Problemele derivă însă, din nou, din corelarea punctajelor alocate diferitelor criterii. Un beneficiar, spre exemplu, ar putea opta pentru alocarea întregii valori a finanțării către cheltuieli operaționale, de minim impact pentru un business, sau către mașini/autoutilitare, cu riscul de a pierde doar 10 puncte. Așa cum am menționat anterior, la 90 de puncte selecția se face doar în baza principiului primul venit-primul servit.

6. Calitatea de acționar unic/administrator în cadrul unei societăți insolvente sau falimentară

Ultimul criteriu, nou introdus în grila de evaluare pentru Start up Nation 2018, se referă la calitatea de administrator sau asociat unic într-o societate comercială care a fost declarată în insolvență sau faliment, calitate ce atrage după sine o depunctare majoră, față de alți competitori. Acesta reprezintă, din nou, un exemplu de criterii la care s-a renunțat în noua perioadă de programare pe Fonduri Structurale tocmai datorită impactului redus în competitivitatea proiectelor înscrise.

Practic, șansele de redresare ale celor care au avut curaj să investească în orice fel de afacere și care, din varii motive, au eșuat, sunt nule. Considerăm că ar trebui regândită această filosofie și că ar trebui să vedem din eșecul într-o anumită afacere, o lecție și o șansă reală pentru una nouă. La nivel european, Comisia a promovat principiul de „Transformare a eșecului în succes: a doua șansă pentru falimentari onești” și susține prin studii că în practică, cei care au mai avut o afacere și au falimentat, au șanse mult mai mari de succes pentru un nou business, iar acele afaceri generează mai multe locuri de muncă.

Criteriul de evaluare afectează un procent neglijabil din potențialii antreprenori ce doresc să aplice la Start up Nation și nu aduce nici un fel de valoare adăugată Programului.

7. Acordarea unui avans de până la 30% din valoarea ajutorului nerambursabil

Salutăm inițiativa Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat de acordare a sumei în avans.

SOLUȚII PROPUSE PENTRU START UP NATION 2018

Având în vedere cele expuse mai sus, se impune modificarea actualei propuneri de grilă de evaluare și Startupprojects propune câteva soluții care pot fi adoptate așa cum sunt sau cu mici adaptări, argumentate și dezbătute de către Minister, public, pentru a fi înțelese.

Propunerile enunțate și argumentate mai jos exclud înscrierea pe principiul primul venit-primul servit. Argumentul ce vine în sprijinul eliminării acestui principiu are scopul de a crea un mediu propice unei competiții de proiecte, care să încurajeze performanța și eficiența cheltuirii banului public.

• Menținerea grilei de evaluare după care s-a desfășurat programul în 2017, cea aprobată în Parlamentul României, intens dezbătută și analizată la nivelul comisiilor parlamentare

În ton cu afirmațiile Ministrului Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu Ștefan Oprea, mediul de afaceri Românesc are nevoie de predictibilitate, iar Start up Nation 2018 ar putea fi îmbunătățit în mod considerabil, dovedind faptul că, atât Ministerul, beneficiarii, dar și consultanții au învățat în urma implementării sesiunii din 2017 prin simpla modificare a Schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul  Programului Start–up Nation (ce nu necesită OUG). În acest sens, startupprojects.ro alături de peste 20 de firme de consultanță au înaintat la începutul anului Ministerului o listă cuprinzând 20 de propuneri pentru eficientizarea manierei de derulare a Programului, propuneri care vin în sprijinul agențiilor, dar și al beneficiarilor.

Puteți vizualiza propunerea accesând linkul următor -> http://bit.ly/2ICrgAr

În declarațiile recente ale reprezentanților Guvernului se declară faptul că Start up Nation 2017 a fost un succes și are rezultate remarcabile în termen de companii noi înființate în scopul aplicării (19.296 aplicanți), au fost finanțate peste 8000 de firme în sectoare cu efect multiplicator în economie (producție și industrii creative în procent de peste 90%), care în prezent oferă locuri de muncă pentru peste 21.000 de persoane, din care în proporție de 80% pentru persoanele din categoriile țintă (șomeri, absolvenți după 2012 și persoane defavorizate). Aceste rezultate au fost datorate în principal grilei de evaluare adoptate în 2017. Astfel că, în absența unor argumentări publice, este de neînțeles de ce s-ar modifica unul dintre elementele care au garantat succesul ediției de anul trecut.

Susținem însă modificarea procedurii de implementare a schemei pentru Start up Nation, nu a grilei de evaluare, care și-a demonstrat funcționalitatea. Predictibilitatea se asigură prin continuarea practicilor dovedite a funcționa și menținerea promisiunilor asumate de reprezentanții guvernării țării.

• Menținerea grilei de evaluare după care s-a desfășurat programul în 2017, cu modificarea criteriilor de departajare

Înțelegem intenția Ministerului de a favoriza cumva județele cu mai puține IMM-uri și de a preveni repetarea experienței de anul trecut în care multe societăți aplicante au creat un număr foarte mare de locuri de muncă și au fost nevoite să renunțe la proiecte sau vor avea probleme în menținerea lor pe perioada de monitorizare. Tocmai de aceea, se propune modificarea criteriilor de departajare la punctaje egale după cum urmează:

1. Județul de implementare al proiectului – se va acorda prioritate proiectelor ce vor fi implementate în județele cu densitate IMM <4;
2. Numărul de locuri de muncă pentru persoane din categoriile țintă;
3. Procentul de echipamente din valoarea eligibila solicitată (% din valoare);
4. Activitatea pentru care se aplică;
5. Data și ora înscrierii în program.

• Lansarea edițiilor 2018 și 2019 ale Start up Nation concomitent, în 2018

În ipoteza în care principiul primul venit-primul servit a fost introdus din cauza întârzierii majore a începerii perioadei de înscrieri online, o variantă ce ar rezolva problemele ce se vor ivi în sesiunea următoare, 2019 (ce nu va demara, mai mult ca sigur mai devreme de ultimele luni ale anului 2019, dacă nu 2020) ar fi aceea de a lansa aplicația pentru Start up Nation 2018 concomitent cu cea pentru anul 2019. Eforturile logistice ale Ministerului se vor diminua semnificativ și, în același timp, alocarea bugetului pentru 2 ediții – finanțarea a 20.000 de afaceri în loc de 10.000 ar permite aplicanților din TOATE domeniile de activitate să beneficieze de finanțare și ar minimiza riscurile ca aplicanții să își asume obiective nesustenabile.

• Pornind de la grila de evaluare prezentată spre consultare, elaborarea unei variante echilibrate care să permită accesul la finanțare a tuturor beneficiarilor în mod transparent și corect.

În crearea acestei grile de evaluare s-au luat în considerare următoarele premise:

1. Necesitatea de a stimula înființarea de noi companii în domenii diferite și de a oferi sprijin financiar pentru lansarea acestora se manifestă în întreaga țară.
2. Anumite activități se dovedesc a fi mai sustenabile în zonele rămase în urmă din punct de vedere economic, în timp ce altele au șanse mai puține de reușită din cauza localizării din motive ce țin de forța de lucru existentă, nivelul de calificare, cererea existentă și puterea de cumpărare; majoritatea afacerilor vor avea șanse de succes mai mari în zone în care există deja infrastructura necesară pentru a le susține, clienții, partenerii, cerere și putere de cumpărare.
3. Trebuie încurajate afacerile cu potențial succes și descurajate inițiativele care țintesc simpla obținere de fonduri, fără a fi bazate pe vreun raționament economic realist sau pe calitatea/spiritul antreprenorial dezvoltat al potențialilor beneficiari.
4. Proiectele finanțate de Guvern ar trebui să asigure o distribuție echitabilă a banilor la nivelul întregii țări și să pună bazele obținerii unor beneficii la nivelul economiei în ansamblu, dar și la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, județ sau localitate. În acest sens, trebuie urmărită și crearea unei sinergii și complementarități cu celelalte programe existente și oferirea de oportunități către toate județele țării.
5. Nu trebuie excluse de la finanțare județele sau localitățile deja defavorizate în termen de acces la finanțări nerambursabile europene. Cu atât mai mult, aceasta fiind o finanțare menită să stimuleze înființarea de start-up-uri, marile centre universitare: București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Oradea, ar trebui să fie încurajate să aplice, pentru a dezvolta în rândul tinerilor spiritul antreprenorial și a oferi stimulente menite să mențină tinerii și valorile în țară.
6. Investițiile în achiziția de echipamente tehnologice și software în pondere cât mai mare aduce avantaje per ansamblu întrucât crează premisele unor afaceri tehnologizate competitive.
7. Între beneficiile pentru economie, finanțarea guvernamentală nerambursabilă ar trebui să urmărească și crearea și menținerea a noi locuri de muncă. În același timp trebuie descurajați beneficiarii ce se angajează să creeze, în mod nesustenabil mai multe locuri de muncă decât necesită afacerea, în speranța de a obține finanțarea.
8. Diversificarea domeniilor de activitate ce au șanse de a obține finanțarea.
9. Propunerea de modificare emisă de Minister.
10. Strategiile naționale și europene în domeniul IMM, creștere, competitivitate și dezvoltare sustenabilă.

Timp minim necesar pentru înscrieri: 10 zile lucrătoare

Criterii de evaluare:

Criteriul A – Domeniul de activitate

În conformitate cu strategiile naționale și europene de dezvoltare durabilă, se consideră că activitățile de producție ar trebui să fie prioritare. Din aceste considerente se propune ca punctajul maxim să îl obțină doar aceste activități.
Serviciile și Industriile creative ar trebui să aibă și ele șanse la finanțare, prin urmare diferența între punctaje nu trebuie să fie considerabilă.

Propunerea noastră inițială este aceea ca în linie cu tendințele mondiale, europene și strategiile naționale, industriile creative să fie încurajate în continuare și cotate mai sus decât serviciile, pentru că aduc mai multă plusvaloare și pot contribui și la susținerea altor obiective ale guvernării: crearea de noi centre medicale și de tratament a unor noi centre educaționale și creșterea creativității și inovării sociale.

Cu toate acestea, este rezonabil și acordarea unui punctaj egal industriilor creative cu serviciile.

Criteriul B – Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă pe durată nedeterminată în cadrul întreprinderii
În linie cu obiectivele de dezvoltare durabilă a României,  acest criteriu trebuie să încurajeze crearea unui număr sustenabil de noi locuri de muncă pentru persoane defavorizate/ șomeri/ absolvenți.

Criteriul C – Densitate IMM
A fost regândit astfel încât să stimuleze crearea și dezvoltarea de noi businessuri și în județele mai puțin dezvoltate ale României, fără a dezavantaja major restul de județe unde există un interes major pentru astfel de programe de finanțare.

Criteriul D – Criterii aferente investiției
Investiția în echipamente ar trebui să fie punctată suplimentar deoarece, pe lângă avantajele pe care le oferă raportat la nivel de competitivitate, prin diminuarea sumei alocată cheltuielilor operaționale, beneficiarul va avea o contribuție proprie mai mare și va fi motivat să depună toate eforturile pentru a face businessul sustenabil într-un timp cât mai scurt.

Criteriul E – Aferent asociaților/acționarilor
În linie cu propunerea Ministerului, am menținut, cu un punctaj rezonabil criteriul de evaluare privind abilitățile manageriale ale antreprenorului pornind de la rațiunea conform căreia șansele de insucces a afacerii trebuie minimizate și încurajat spiritul antreprenorial și la nivelul altor persoane.

Criteriile de departajare
Menirea criteriilor de departajare propuse este aceea de a menține o competiție echilibrată, o evaluare echitabilă, de a crește calitatea planurilor de afaceri și de a contribui la atingerea obiectivelor programului. Trebuie preîntâmpinate situații ce pot genera blocarea sistemului informatic, sau crearea artificială a multor locuri de muncă pentru a obține finanțarea și apoi renunțarea la afacerea în cauză. Asumarea unui număr mare de locuri de muncă pune presiune enormă pe cash-flow-ul afacerii, provoacă adesea pierderi financiare și în final la imposibilitatea susținerii acesteia. Sunt extrem de puține domenii de activitate ce pot funcționa cu peste 3 locuri de muncă încă din start. De asemenea, dată fiind dinamica forței de muncă adesea antreprenorii se află în imposibilitatea de a găsi personal calificat, fiind forțați să renunțe la finanțare.
Având în vedere cele de mai sus, dar și experiența de lucru cu beneficiarii, o propunere de criterii de evaluare echitabile, echilibrate ce să încurajeze competiția ar fi cele de mai jos, listate în ordinea importanței:

• Ponderea valorii echipamentelor tehnologice și software din valoarea totală eligibilă a proiectului. (în ordinea % pe fiecare aplicant).
  Din experiența practică, beneficiarii sunt tentați să investească puțin peste limitele impuse de către punctaj în echipamente. Creșterea procentului în echipamente nu va aduce niciun prejudiciu programului și crează premisele depunerii unui număr mare de proiecte tehnologizate.
• Numărul de locuri de muncă create din categoriile defavorizate/ absolvenți după 2012/ șomeri.
  În practică cei care crează locuri de muncă doar pentru a obține finanțarea, sunt reticenți să își asume un număr mare de persoane din aceste categorii și astfel, acest criteriu va fi analizat mai în detaliu de către aplicanți.
• Activitatea pentru care se accesează programul.
• Data și ora înscrierii în program.

PROPUNERE

GRILĂ DE EVALUARE START UP NATION 2018

(startupprojects.ro)

CONCLUZII

Mecanismul primul venit – primul servit, alături de toți factorii de evaluare nou introduși vor schimba esența Programului și vor descuraja înscrierea proiectelor competitive. Programul nu face altceva decât sa dezavantajeze sau chiar să excludă din competiție, tinerii, posibilii antreprenori din zonele cu o concentrație mai mare a IMM-urilor care ar putea constitui motoarele dezvoltării tehnologice și antreprenoriale din România.

Acordând un punctaj echilibrat ce le oferă tuturor posibilitatea de a obține finanțarea, într-o manieră transparentă, nediscriminatorie ce să încurajeze performanța, se asigură premisele succesului Programului, motiv pentru care solicităm Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: RENUNȚAREA LA PROPUNEREA DE MODIFICARE A OUG 10/2017.

Poți consulta propunerea Ministerului accesand linkul următor -> http://bit.ly/2PiuxaM
Am mai vorbit despre efectele modificărilor propuse de către Minister în articolul următor -> http://bit.ly/2y44JbQ